Culmea delăsării din judeţ: școală începută acum 15 ani şi neterminată
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Culmea delăsării din judeţ: școală începută acum 15 ani şi neterminată

GALERIE
coala-alexeni (1)coala-alexeni (2)
  • coala-alexeni (1)
  • coala-alexeni (2)
- +

O situaţie aberantă, care poate ilustra starea de degradare şi nepăsare ce există în multe locuri în privinţa spaţiilor pentru învăţământ din judeţ. Într-un sat ieşean există o şcoală a cărei construcţie a început încă din 2006, şi care de 15 ani de zile se degradează an de an. Mai grav: acum nimeni nu are acte privind investiţia. Deşi s-au cheltuit acolo sute de mii de lei, autorităţile locale actuale spun că nici măcar nu pot aloca bani în continuare, pentru a continua investiţia de care elevii din sat au mare nevoie. „Nu am găsit niciun proiect, niciun contract“, spune primarul actual. Autorităţile şcolare de la Iaşi strâng şi ele din umeri: ne-au trimis la Consiliul Judeţean sau înapoi la comună. Deşi nimeni nu pare a şti nimic, urmarea acestei situaţii absurde se poate bănui: totul se va nărui din cauza intemperiilor înainte de a mai intenţiona cineva să arunce vreo lopată de ciment pe acolo. Mai grav: nimeni nu pare a şti câte astfel de situaţii mai sunt în judeţ.

În judeţul Iaşi încă sunt instituţii de învăţământ care stau cu corpuri de clădire începute de mai bine de un deceniu şi jumătate, şi care nu au fost finalizate nici până în prezent. Plecând de la povestea şcolii din Alexeni, comuna Ţibana, al cărei corp de clădire a început în 2006 şi care nu este finalizat nici până în prezent, Ziarul de Iaşi a încercat să afle câte astfel de şcoli se află în situaţii similare. Inspectoratul Şcolar, instituţie ce realizează inspecţii la început de fiecare an şcolar şi rapoarte despre starea clădirilor şcolilor, nu ne-a oferit decât o listă cu hotărâri de guvern prin care au fost oferite finanţări, aruncând însă acelaşi timp „pisica“ în curtea Consiliului Judeţean şi subliniind că, „potrivit legislaţiei în vigoare, imobilele fac parte din domeniul public local şi sunt administrate de consiliile locale. Astfel, diligenţele pentru alocarea de fonduri pentru continuarea investiţiilor revine acestor autorităţi, în calitate de proprietari ai imobilelor“.

Şcoala din Alexeni este una micuţă, destinată claselor I-VIII. Are însă şi grădiniţă, iar lipsa spaţiului poate fi resimţită. În 2006 s-a început construirea unui nou corp de clădire, care le-ar fi permis amenajarea unei clase de informatică sau o sală de clasă. Ar fi nevoie şi de o sală pentru amenajarea bibliotecii, la momentul vizitei reporterilor Ziarului de Iaşi aceasta fiind amenajată într-o sală de doar câţiva metri pătraţi, mai mult o debara decât o bibliotecă.

Lucrări încetate din lipsa fondurilor

Petrică Diaconu, directorul Şcolii din Ţibana, şcoala cu personalitate juridică care administrează şi Şcoala Alexeni, explică faptul că lucrările la acel corp de clădire au început în 2006 şi tot în acelaşi an, din lipsă de fonduri, au fost sistate. Practic, a fost turnată doar temelia şi s-au ridicat pereţii din cărămidă. „Tot ce pot să vă spun este că în 2006, spre începutul lui 2007 s-au sistat lucrările din lipsa banilor şi s-a încercat conservarea acestei clădiri. Au fost atunci nişte bani alocaţi de către guvern, prin hotărâre de guvern. Nu au ţinut lucrările direct de administraţia locală, dar nu ştiu exact să vă spun. S-au dat atunci bani, cel puţin în această zonă, către Miroslava, Voineşti, Ţibana, Glodenii Gândului, Ţibăneşti. Şi ştiu că, atunci când s-au dat, lucrările erau făcute cam de aceeaşi persoană, aceeaşi firmă. Ama SRL şi Rom Con Invest, cred. Ele aveau acelaşi acţionar, din câte ştiu, şi au avut foarte multe lucrări. Ştiu că aveau la un moment dat o sumă foarte mare, dar şi-au terminat banii şi au zis «Pa»“, explică directorul.

Acesta menţionează că firmele amintite au lucrat atât timp cât au avut fonduri alocate. „Firmele au fost plătite doar pentru ceea ce s-a făcut, iar atunci când au văzut că nu mai sunt bani s-au oprit. Din păcate, aceasta a fost cauza pentru care lucrările nu au fost finalizate: lipsa banilor. Iar de atunci noi ne chinuim să conservăm clădirea. De atunci de când s-au sistat lucrările, spre sfârşitul anului 2006. Din 2007 stă clădirea asta aşa cum stă“, explică directorul Diaconu.

În ceea ce priveşte posibilitatea continuării lucrărilor, directorul spune că şcoala nu are banii necesari şi, din câte ştie el, nici Primăria nu şi-ar permite lucrările.

O lucrare pentru care nu există acte

Ziarul de Iaşi l-a contactat şi pe primarul comunei Ţibana, pentru a afla de ce nu s-au putut finaliza lucrările la un corp de clădire început în urmă cu 15 ani, Primăria Ţibana fiind, potrivit legii, administratorul clădirilor tuturor şcolilor din localitate.

Primarul Gheorghe Rotaru spune însă că nu poate face absolut nimic în această direcţie, pentru că nu are niciun act în primărie care să arate că la Alexeni s-a început vreo lucrare. „Noi nu am încercat să facem nimic în privinţa corpului de clădire pentru că nu am găsit absolut niciun proiect, niciun contract. Eu nu am găsit nimic în Primărie. Primăria nu a fost implicată deloc, din câte am înţeles. A fost de la Ministerul Educaţiei, cu o firmă, din câte ştiu, atât“, afirmă primarul.

Acesta explică faptul că a putut realiza lucrări la alte şcoli din comună, şi chiar are finalizate proiecte, sugerând astfel că nu a fost vorba de rea intenţie. „Eu ce am avut bani primiţi la Primărie, prin PNDL, puteţi să veniţi şi să vedeţi, am făcut o şcoală boboc. Avem două şcoli reabilitate în comună, cu tot ce trebuie“, completează primarul.

Aşa se face că, deşi au fost investiţi bani pentru realizarea unor lucrări de care şcoala Alexeni are reală nevoie, zidurile ridicate stau în bătaia ploilor de 15 ani, iar instituţiile doar aruncă responsabilităţile dintr-o parte în cealaltă, ridicând din umeri.

Câte astfel de situaţii mai sunt?

În urma unei cereri oficiale adresate ISJ, prin care doream să aflăm numele instituţiilor de învăţământ din judeţ cu lucrări nefinalizate încă, deşi au fost începute în perioada 2005-2010, instituţia care realizează inspecţii în şcoli la fiecare început de an a subliniat că „nu deţine informaţii cu privire la modul cum au decis autorităţile locale să deruleze sau să finalizeze obiectivele de investiţii începute la unităţile de învăţământ preuniversitar“, adăugând că „în contextul decentralizării procesului de învăţământ, majoritatea responsabilităţilor financiare au fost transferate unităţilor de învăţământ, întrucât finanţarea acestora se asigură din bugetele administrativ-teritoriale de care aparţin“.

De asemenea, ISJ a subliniat că aceste clădiri „fac parte din domeniul public local şi sunt administrate de către consiliile locale, consilii care sunt abilitate să facă demersuri pentru finalizarea lucrărilor sau finanţarea acestora“.

Ca urmare, dacă vreo autoritate sau instituţie doreşte să afle câte şcoli se află într-o situaţie similară cu cea din Alexeni, ar trebui să umble din comună în comună, să inspecteze fiecare şcoală în parte şi să afle dacă sunt situaţii similare. Adică exact ce face ISJ în fiecare an, insitituţia realizând inspecţii pentru a vedea şi corpurile de clădire unde urmează să se realizeze actul didactic. În aceste condiţii, pe bună dreptate, ne putem întreba: câte astfel de şcoli mai sunt prin judeţ, în care s-au băgat bani cu nemiluita, adesea în scop electoral, pe vremea ministrului ieşean al Educaţiei Cristian Adomniţei, şi care acum stau în bătaia ploilor, neterminate?

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Trişorii

Cătălin ONOFREI

Trişorii

Încă un an irosit. Prin cooptarea PSD la guvernare, umilirea electoratului care chiar visa să trăiască într-o ţară normală a devenit totală. Iohannis, Cîţu şi PNL ne-au trezit la realitate.

Filmuletul zilei

opinii

Drepturile şi îndatoririle animalelor

Briscan ZARA

Drepturile şi îndatoririle animalelor

Ne-am obişnuit atât de mult cu bunătatea, grija şi iubirea noastră, încât nu ne mai dăm seama cât de mult rău le facem de fapt. Am transformat puţinele animale care au mai rămas pe Pământ în bibelouri, obiecte de decor, piese de mobilier. Din iubire. Mila noastră omoară azi mai multe fiinţe decât puştile vânătorilor...

Un elefant şi un călăreţ în căutarea unui drum

Cristina DANILOV

Un elefant şi un călăreţ în căutarea unui drum

Oamenii se schimbă atunci când inimile lor se desfac şi minţile lor se deschid, spun terapeuţii. Dualitatea noastră mentală este firească, Supraegoul conştient al lui Freud şi Egoul idealist, imaginea lui Platon, mai precis a vizitiului şi a carului la care sunt înhămaţi doi cai buni, în cazul zeilor, sau un cal bun şi un cal rău, în cazul oamenilor, în temeiul mitului despre ontologie, sunt doar două ipostaze ale dualităţii sistem reflexiv-sistem emoţional care ne patronează existenţa.

Ctitori şi risipitori

Mihai DORIN

Ctitori şi risipitori

Privim spre trecut cu interes profesional şi/ sau empatie, uneori cu frustrare. Oricât am dori să obţinem detaşarea sau obiectivitatea depline, spectacolul istoriei ne implică, aproape cu fatalitate şi emoţional. Iar atunci când vrem să fim foarte raţionali, până la rigorism, se întâmplă să ucidem povestea istoriei, farmecul ei inefabil ori chiar seva. 

pulspulspuls

Lumea halatelor albe: venerabilul domn Usturoi rămâne la butoane la Iaşi

Lumea halatelor albe: venerabilul domn Usturoi rămâne la butoane la Iaşi

Iată stimaţi telespectatori şi simpatice telespectatoriţe că din nou, la ceas de seară, ne-a parvenit o ştire de maximă importanţă pentru suflarea medicală din târgul nostru. 

Caricatura zilei

Degetelezare

Editia PDF

Bancul zilei

- "Pentru o digestie buna beau bere. Daca nu am pofta de mâncare, beau vin alb. Daca am tensiunea scazuta, beau vin ros (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.