Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Cultura, în vacanţă?

GALERIE
Stelian Dumistracel
  • Stelian Dumistracel
- +

Erată este un termen din zona tehnoredactării şi a industriei poligrafice, în uzul curent al practicienilor acestor arte şi meserii (cum ar fi broşat, cartonat etc.). 

Dar, un eveniment foarte cultural recent l-a atras în discursul publicistic actual şi arzător: tipărirea unui manual de geografie, ce se va distribui, aflăm, obligatoriu, împreună cu o listă de greşeli (şi de formă şi de fond) îndreptate, ai căror beneficiari vor fi, în toamnă, elevii din clasa a VI-a.

*) Soluţiile. Ce se va putea afla, printr-o din faşă îndreptare, pe baza respectivei liste: a) care este poziţia corectă a oraşului Turnu Măgurele (în raport cu Drobeta-Turnu Severin); b) poziţionarea ne-competitivă a două mări, cea Roşie şi cea Moartă; c) care ar fi al treilea oraş ca mărime din Europa: Parisul sau Londra? Dar şi mărunţişuri, de tipul ce repere geopolitice se numesc Ascension şi, respectiv, Asuncion, cum se scriu, de-a binelea, toponimele Falkland (insule), Ruhr (bazin) sau Krasnoiarsk (ţinut şi oraş în Siberia) etc.

*) Asumarea este un termen la modă, dar, până aici, stai şi te tot miri cine poate produce, pentru tipar, inepţii deplin semidocte pentru care, la „ascultarea“ unor lecţii, primeai „treci în bancă - doi“ din partea unor profesori ca O. Guţic, ori I. Sîrcu, de la Şendriceni-Dorohoi. Fără să fii scutit de ironii ce te fixau în memoria clasei; un exemplu: „- Care este capitala Kazahstanului?“; „- Alma Ta!“ (pentru Alma-Ata) „- Nicidecum, n-am nicio Almă!“. Căci un asemenea nivel este reflectat de exemplele citate: confuzia între Turnuri şi Mări, „pipăirea“ numelor apropiate fonetic, litere inversate sau „mâncate“, parcă din fuga pixului. Ce să mai vorbim de presiunea timpului, care i-ar fi lipsit pe autori de o ultimă corectură a textului (pentru „bun de tipar“), de ce scăpări minore poate fi vorba când prezinţi greşit o hartă politică a lumii? Mai este nevoie de vreo demonstraţie privind slăbiciunile noului sistem privind „manualele unice“?

*) „Bări“ şi gata! Fără corrigenda sau erratum. Pluralul bări (metalice) apare într-o trecere în revistă a evenimentelor de pe data de 10 august din Piaţa Victoriei, în viziunea şi rostirea Dnei ministru a Internelor: „pietre, bări metalice sau obiecte contondente“ (preluare exactă a enunţului pe /stirileprotv.ro/). Exemplară supunere la regula pluralului oltenesc-muntenesc a femininelor, simplificat; vezi modelul (o casă; două) căşi, (o plasă; două) plăşi, sau, după un savant studiu al colegei Maria Marin, de la Institutul de profil de la Bucureşti, lăcrămi, neputinţi, odăiţi, păgubi, steluţi, vâni etc., cu bătaie de seducţie asupra neologismului, cazul bării. Interesează faptul că enunţul citat a fost reprodus, de zeci de ori, ca atare, pe internet, fără a i se găsi „pată şi reproş“ (ca să zicem aşa). Am descoperit abia o lăudabilă excepţie, pronunţia fiind evidenţiată grafic: „bări (sic!) metalice sau obiecte contondente“; autoarea: Raluca Ion, sub titlul „Act ratat cu Carmen Dan“ (/ziarero.antena3.ro/).

*) Pe întrecute. Nu pare verosimil ca Dna C.D., spontan, să fi modificat (deşi avea dreptul!) ceva în textul citit (cu mare emoţie, e drept); aşadar bările sunt sau pot fi şi ale consilierului-scrib al D-sale (ca şi imunoglobina doamnei prim-ministru, de nu demult), dar de unde se extrag dublele (oricum) categorii de deficitari lingvistic? Căci, fără dubiu, nivelul cultural al vorbirii persoanelor publice este definitoriu pentru o civilizaţie. Am găsit, fără greutate, cu cine anume se adună, întru nivel, persoanele mai mult sau mai puţin publice din atenţia noastră. Iată fragmente din declaraţia, pe tema deja abordată, a unui jandarm implicat în confruntări: „Din toate părţile veneau obiecte contondente de care abia puteai să te fereşti. Erau obiecte de tot felul, de la bări metalice, borduri, bile de oţel, praştii confecţionate, chiar şi bările de delimitare“ (/ziuanews.ro/). Destule urme de intertextualitate!

*) Extensia documentării. Nu punem în discuţie abilităţile langajiere ale unui militar oarecare, „nu prea lesne cetitoriu“ (după vorba cronicarului), dar la feţele publice avem alte pretenţii (măcar de lectură)! Căci nu e conzult (vorba ardeleanului) ca Domniile Lor să se lase robite de presiunea limbajului publicitar de exemplu: „Cauţi bări metalice pentru perdele?“, sau „Bări metalice de vânzare la cel mai bun preţ în Bazarul 4Tuning“ (de pe internet).

*) Relaxare estivală. Doamna V.V., educatoare, împreună cu fiica ei, de nouă-zece anişori (N.N.), se află în vizită de curtoazie la o colegă, mamă şi ea a unei fetiţe (D.D.) ce are prestigiul de refractară la disciplina şcolară. Sub semnul educaţiei permanente, doamna V.V. îşi îndeamnă fiica să-i fie pe plac gazdei, făcându-i un serviciu: „Drăguţa, ia dă tu musca aceea afară!“ (fereastra terasei era deschisă). N.N. se uită în jur, vede mai întâi zâmbetul persiflant al fiicei gazdei, apoi musca, şi se derobează ironic: „Da’ ce, e musca mea?“. Oare în programele, din ce în ce mai noi, ale învăţământului şcolar, există un obiect, eventual manuale vizând educarea simţului răspunderii proprietăreşti? Cu, sau fără erată!

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului  de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea  „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri