Cum a câștigat definitiv Bolobiță procesul blocului dintre case. Curtea de Apel a considerat că Tribunalul și-a băgat nasul unde nu trebuia

În esență, a fost vorba de o chichiță juridică. Argumentele aduse de reclamanți în primă instanță au fost respinse, dar din cercetarea judecătorească a Tribunalului rezultaseră alte motive de anulare a autorizației. Curtea de Apel a decis însă că Tribunalul își depășise limitele învestirii, judecând mai mult decât i se ceruse.

Tribunalul a anulat autorizația de construire

Scandalul de pe strada Octav Botez a izbucnit la scurt timp după ce investitorul a cumpărat, în 2014, casa Pogonat pe care a demolat-o, pentru a începe construirea în locul ei a unui bloc de două etaje. Vecinii au contestat în instanță autorizația de construire obținută de Bolobiță, invocând faptul că aceasta ar fi fost obținută fraudulos. Casa Pogonat era monument istoric, deci nu putea fi demolată decât după parcurgerea unei proceduri laborioase de declasare. Avizul Direcției Județene pentru Cultură, necesar demolării, ar fi fost obținut de Bolobiță, după ce acesta menționase în acte o altă adresă. Subit, casa vecinilor devenise monument istoric, iar casa Pogonat, una oarecare, ce putea fi demolată.

Citiți și: Răsturnare de situație într-o afacere imobiliară cu un bloc între case. Afaceristul Bolobiță câștigă la Curtea de Apel

În plus, vecinii nu fuseseră informați de intențiile lui Bolobiță. Acordul depus la dosarul de autorizare a construcției fusese semnat în fals, la o dată la care vecinii nici măcar nu se aflau în țară. Blocul era construit la nici șase metri de casa reclamanților, copacii din zonă fuseseră defrișați, noul bloc urma să aibă un garaj pentru 18 mașini care ar fi afectat fluența circulației și ar fi poluat sonor și chimic zona. Blocul în sine ar fi umbrit locuința reclamanților. Ca urmare a acestora, și valoarea proprietății reclamanților ar fi scăzut, ceea ce reprezenta o afectare directă a intereselor lor.

Început în 2018, procesul s-a încheiat în primă instanță abia în octombrie 2022. Durata procesului a fost prelungită atât de numeroasele argumente și contraargumente prezentate în instanță de cele două părți, cât și de expertizele apreciate ca necesare de judecători și care trebuiseră efectuate. Una dintre ele, care avea să se dovedească decisivă, stabilea că procentul maxim de ocupare a terenului prevăzut în PUZ fusese depășit, numărul locurilor de parcare era insuficient, amplasarea parcărilor încălca dispozițiile legale, iar regimul maxim de înălțime stabilit prin PUZ nu fusese nici el respectat. De asemenea, lipsea și certificatul de descărcare arheologică, obligatoriu în cazul în care construcția este edificată într-o zonă protejată. Decizia magistraților Tribunalului a fost ca autorizația de construire a blocului să fie anulată. Judecătorii au respins însă solicitarea vecinilor de a le fi plătite daune materiale și morale.

Argument la recurs: „Reclamanții nu se pot erija în justițiari”

Recursul declarat de Bolobiță, de firma acestuia și de Primărie a urmat un alt curs. Tocmai argumentele pentru care Tribunalul dispusese anularea autorizației au fost folosite pentru a contesta sentința. Motivul consta într-un principiu fundamental al dreptului. Instanțele sunt datoare să judece în limitele cererii reclamanților. Or, numărul locurilor de parcare, nerespectarea procentului de utilizare a terenului sau a regimului de înălțime nu fuseseră menționate de reclamanți în plângerea lor. Chiar dacă aceste argumente erau valide, ele nu fuseseră invocate de reclamanți. Motivele lor fuseseră respinse. Mai mult, motivele menționate de judecători nu ar fi afectat în vreun fel interesele reclamanților. Or, dacă reclamanții nu erau afectați, ce interese puteau cere să le fie apărate?

„Motivele de anulare a autorizației «descoperite» de instanță nu au nicio legătură cu niciun drept sau interes legitim al reclamanților și aceste neregularități reținute de instanță nu produc reclamanților niciun fel de vătămare. Reclamanții nu se pot erija în justițiari, nu pot corecta orice pretinse neregularități tehnice, nu pot solicita «a se face dreptate» în mod abstract, nu pot solicita anularea unor acte administrative care nu-i afectează direct – pentru aceste vicii existând competențele speciale ale organelor statului – Primărie, Poliția locală, Inspectoratul de stat în construcții, Direcția de cultură, Prefectura etc., toate acestea având posibilitatea și chiar obligația verificării și sancționării anumitor neconcordanțe tehnice ale proiectului”, au arătat reprezentanții SC Auto Trans Com SRL, titulara autorizației de construire a blocului.

Citiți și: Imperiul imobiliarului Bolobiță: 1140 de contracte cu statul. Lovitura de zile mari la „Ambulanță”

Argumente asemănătoare au fost invocate și de Bolobiță, ca și de Primărie, fiind acceptate de magistrații Curții de Apel, care au judecat recursul. Aceștia au apreciat că instanța inferioară greșise acceptând practic completarea cererii inițială de chemare în judecată. Legal, cererea de chemare în judecată poate fi modificată până la primul termen de judecată sau ulterior acestei date, dar numai dacă toate părțile sunt de acord. Or, nici măcar nu fusese depusă vreo cerere modificatoare, ci instanța acceptase și analizase alte neregularități decât cele reclamate. Prin aceasta, dreptul la apărare al pârâților fusese încălcat.

„Particularul nu devine un agent de control al legalității actelor administrative decât în măsura în care ele îl privesc”

Magistrații Curții de Apel au fost de acord și cu ideea că niciun drept al reclamanților nu fusese încălcat prin ridicarea blocului. Vecinii invocaseră diverse încălcări, dar niciuna nu fusese acceptată ca argument de către magistrații Tribunalului, care își bazaseră decizia pe alte considerente. O decizie luată de Înalta Curte de Casație și Justiție în 2020, în cadrul unui recurs în interesul legii stabilea că un act administrativ poate fi contestat de un cetățean doar dacă interesele sale sunt afectate direct. Or, simpla emitere a autorizației de construire nu îi afecta pe vecini.

„În contenciosul administrativ românesc, în mod tradițional, regula a fost aceea că persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat pot formula acțiuni prin care invocă apărarea unui interes legitim privat. Mai mult, controlul jurisdicțional este pus în mișcare de particularul lezat. Aceasta întrucât acțiunea în contencios, oricât ar interesa ordinea socială, nu are totuși caracterul unei acțiuni populare. Particularul nu devine un agent de control al legalității actelor administrative decât în măsura în care ele îl privesc”, au arătat magistrații.

Aceștia au dispus acceptarea recursului înaintat de Bolobiță, respingând astfel ca neîntemeiată cererea privind anularea autorizației de construire a blocului de pe strada Octav Botez. Decizia Curții de Apel este definitivă.

Publicitate și alte recomandări video