Cum a devenit Europa un model civilizaţional?
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco
agri.shop

sambata, 08.05.2021

Cum a devenit Europa un model civilizaţional?

GALERIE
Aurelian Plopeanu
  • Aurelian Plopeanu
- +

Ideile vehiculate în rubrica de azi, aparţinând marelui filozof francez Rémi Brague (1947-), deşi par străine de tărâmul economiei, au un rol important în înţelegerea modului cum s-au născut şi consolidat valorile şi instituţiile occidentale care caracterizează azi o naţiune civilizată, inclusiv sub raport economic.

O teză afirmată şi susţinută de celebrul filozof francez Rémi Brague subliniază faptul că Europa nu este un spaţiu care a primit exclusiv moşteniri de origine grecească, ebraică sau greco-ebraică, ci a coagulat şi constituenţi de esenţă romană. Un alt factor care caracterizează continentul european este creştinismul. (Rémi Brague, 2002. Europa, calea romană, Idea Design & Print, Editură, Cluj, p. 31)

Evoluţia ideii culturale excentrice de Europa s-a născut din continua tensiune, acceptată, a inferiorităţii culturale în raport cu civilizaţia greacă şi din perspectivă religioasă cu cea ebraică, adică o dublă secundaritate. (op. cit., p. 101)

Extrem de inspirat este citatul pe care filozoful îl preia de la scriitorul francez Paul Valéry şi a sa lucrare, Criza spiritului şi alte eseuri: „Peste tot unde numele de Cezar, Gaius, Traian şi Vergiliu, de Moise şi de Sfîntul Pavel, de Aristotel, Platon şi Euclid au avut o semnificaţie şi o autoritate simultane, în toate aceste locuri deci este Europa. Orice rasă şi orice pămînt care a fost succesiv romanizat, creştinat şi supus, în ce priveşte spiritul, disciplinei grecilor, sunt absolut europene.” (op. cit., p. 31)

Romanii, cândva dominatori ai lumii antice, nu au ales să provoace şi să domine civilizaţia greacă datorită puterii lor conjuncturale, ci au înţeles şi acceptat superioritatea elenismului. Ei nu au încercat să-şi transforme această inferioritate conştientă în ceea ce priveşte valorile constitutive într-o superioritate oarbă, impusă artificial şi violent, ci au adoptat mai degrabă o atitudine de discipol, adică o strategie de secundaritate. Din acest punct de vedere, inovaţia este aceea că romanii s-au considerat barbari în raport cu civilizaţia greacă şi, extrem de interesant de remarcat, şi-au impus această permanentă stare interioară de inferioritate şi tensiune, care s-au dovedit creative şi pline de dinamică pentru evoluţia ulterioară. (op. cit., p. 41-43)

Rémi Brague lansează o teză interesantă cu privire la apariţia şi recrudescenţa creştinismului, în special în ceea ce priveşte raportul de secundaritate faţă de rădăcinile sale ebraice. Acesta consideră că mişcarea creştină s-a comportat exact aşa cum au procedat romanii cu mentorii lor, grecii. Aşadar, pentru creştini, evreii erau grecii lor, în structura cărora au găsit seminţele necesare pentru evoluţia viitoare. (op. cit., p. 54)

O altă caracteristică importantă în explicarea ideii culturale de Europa se bazează pe ceea ce s-a numit apropierea sau proximitatea a ceea ce a fost perceput ca fiind alogen. Iar Brague reliefează această teorie prin faptul că marele franciscan Roger Bacon considera că marea cultură europeană a îmbrăţişat şi s-a solidificat pe un teren care îi era exterior: spre pildă, Biblia a fost scrisă în limbile greacă şi ebraică, în timp ce filosofia a fost receptată exclusiv prin intermediul traducerilor realizate de arabi. (op. cit., p. 85)

Următorul citat este sugestiv în decriptarea mesajului subliniat mai sus: „spre deosebire de Bizanţ, Europa nu a putut să se perpetueze, mulţumită continuităţii unei limbi care fusese suportul unei foarte mari literaturi, pe seama posesiei liniştite a unei moşteniri clasice care să-i fi asigurat sentimentul unei superiorităţi culturale. Ea nu a putut, ca lumea musulmană, nici să compenseze dependenţa sa iniţială faţă de surse exterioare pe seama impresiei de înnobilare şi lărgire a cunoaşterii pe care o moştenea prin faptul că o făcea să acceadă la limba aleasă de Dumnezeu pentru mesajul Său în sfîrşit nealterat şi o difuza în spaţiul pe care îl acoperea religia Sa definitivă. Europa trebuia deci să rămînă cu conştiinţa de a fi împrumutat, fără speranţă de restitutire, de la un izvor la care nu se putea înapoia şi pe care nici nu-l putea depăşi.” (op. cit., p. 91)

Este esenţial de evidenţiat faptul că europenii nu îşi datorează evoluţia graţie vreunui trecut glorios, ci suferă de ceea ce s-ar putea numi drept sindromul adopţiei inversate, potrivit căruia bebeluşul îşi alege părinţii. (op. cit., p. 118-120) Brague foloseşte un citat sugestiv din autorul francez Alain de Libera, potrivit căruia „Lumea latină, dimpotrivă, este săracă filozofic şi sărăcia sa îi ţine loc de deschidere. ş…ţ şansa lumii occidentale latinofone va fi fost astfel incultura filozofică, care o va fi obligat să producă sens cu probleme mai degrabă decît cu instrumente.” (op. cit., p. 120)

În concluzie, forţa şi superioritatea ulterioară a civilizaţiei europene constă în raportul de exterioritate şi inferioritate cu sursa de inspiraţie şi în capacitatea de a fi antropofagă cu aceasta. (op. cit., p. 124-125) Astfel, „Europa, spun eu, nu este altceva decât o constantă mişcare de autoeuropenizare. Europenizarea este o mişcare internă Europei; ba chiar este mişcarea care constituie Europa ca atare. Europa nu preexistă europenizării; Europa este rezultatul europenizării, nu cauza sa.” (op. cit., p. 131)

Inima sus!

Aurelian-Petruş Plopeanu este cercetător CS II dr. al Departamentului Științe Socio-Umane, Institutul de Cercetări Interdisciplinare din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi cadru didactic asociat al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Obsesiile microbiştilor români

Nicolae GRECU

Obsesiile microbiştilor români

„Ne-a furat arbitrul” şi „jucătorul X ne-a vândut la pariuri” sunt unele dintre acestea.

Filmuletul zilei

opinii

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (VI)

Eugen MUNTEANU

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (VI)

Episodul de azi, penultimul din această serie, conţine o succintă prezentare a confuziei medievale dintre denumirile istorice Dacia versus Danemarca, respectiv Dacus versus Danus, confuzie pe baza căreia autori contemporani construiesc ipoteze aberante, cu motivaţie „patriotică”, dar cu un puternic iz protocronist.

După Înviere

pr. Constantin STURZU

După Înviere

Cea mai importantă predică a Domnului a fost una fără cuvinte. A început în Ghetsimani, cu sudoarea Lui, care "s-a făcut ca picături de sânge" (Luca 22, 44) şi a continuat pe Cruce, până la gestul de a-Şi da duhul de bunăvoie, nu pentru că fusese biruit de moarte. 

Dezastru de sărbători

Alexandru CĂLINESCU

Dezastru de sărbători

Să nu ne amăgim cu gândul că lumea, în special tinerii, nu se mai uită la televizor. România TV are audienţă la un segment deloc neglijabil din populaţie, sensibil la „patriotism” şi la grija pentru „nevoile românilor”. Direct sau insidios, postul exercită o influenţă nefastă, cu consecinţe pe termen lung.

pulspulspuls

Imagini de colecţie: oare ne-am schimbat sau nu în bine?

Imagini de colecţie: oare ne-am schimbat sau nu în bine?

Un amic cetitor atent atent ne-a pus ieri la dispoziţie această faină poză de campanie, stimaţi telespectatori. 

Caricatura zilei

În atenția DIICOT

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.