vineri, 29.03.2024
Cea mai cunoscută reptilă din sport a fost împinsă pe podiumul de modă de inspiraţia unui jurnalist american şi de tenacitatea şi priceperea comercială a unuia dintre cei mai buni tenismeni francezi ai secolului XX – René Lacoste.
Povestea crocodilului care a făcut carieră în modă începe în 1927, înaintea unui meci de Cupă Davis. Totul s-a datorat mai degrabă întâmplării. Unul dintre cei mai buni tenismeni francezi ai secolului XX, René Lacoste, născut la 2 iulie 1904 şi câştigător a şapte turnee de Grand Slam, a fost poreclit „crocodilul” de un jurnalist american de la „Boston Evening Transcript”. Ziaristul avea cunoştinţă despre faptul că Allan H. Muhr, căpitanul echipei franceze de tenis, îi promisese lui Lacoste că-i va dărui o geantă din piele de crocodil dacă va câştiga unul dintre meciurile decisive. Chiar dacă Lacoste a pierdut, se pare, partida, tenismenul a fost apreciat pentru tenacitatea sa; iar presa americană a început să scrie despre el folosind apelativul „crocodilul”.
Încântat de asociere, Lacoste l-a rugat pe prietenul său, designerul Robert George, să-i deseneze acest simbol pe toate cămăşile pe care le purta în timpul meciurilor. O idee inspirată care avea să revoluţioneze moda sportivă pentru bărbaţi.
Nu a fost singurul lucru bun al partidelor cu pricina: una dintre cele mai asidue spectatoare din tribune era chiar Simona Thion de La Chaume, viitoarea soţie a francezului, pricepută la rândul ei la golf.
Tricoul „polo” cu crocodil
Simţind că e rost de o afacere, în 1933, la doar câţiva ani de la retragerea din tenis în 1929, René Lacoste şi André Gillier, proprietarul unei mari companii de producţie de textile şi îmbrăcăminte, au fondat o societate care avea ca scop exploatarea comercială a cămăşii inscripţionate cu acest logo pe care campionul francez îl utilizase pentru uzul personal pe terenul de tenis.
Primul tricou sport cu ţesătura „jersey petit pique”, numit apoi şi „polo”, cu emblema crocodilului brodat, este creat tot în 1933. Modelul cu mâneci scurte, guler reglabil şi croială mai lungă la spate, în aşa fel încât să ofere lejeritate şi confort în timpul partidelor sportive, a fost foarte preţuit pentru calităţile sale şi designul deosebit şi purtat sistematic de personalităţile sportive ale epocii. Lacoste era preocupat de conceperea unor haine nu doar estetice, ci şi comode şi uşoare, care să permită libertatea de mişcare a jucătorilor, în culori intense şi ostentative. Aceste culori puternice au devenit un must al firmei. De menţionat că, pe vremea lui Lacoste, tenisul se juca în cămăşi cu mânecă lungă, pantaloni şi uneori chiar cravată, aşa că o schimbare era esenţială. Apar modele de tricouri de sport concepute pentru tenis, golf şi navigaţie, toate cuprinse în catalogul anului 1933. Era prima dată când „crocodilul” ieşea în stradă şi se pregătea de o carieră în modă care va dura aproape un secol.
O afacere de familie, niciodată cotată la bursă
Din 1942, de când devine preşedintele Federaţiei Franceze de Tenis, Lacoste se dedică dezvoltării acestei afaceri. În 1963, Bernard Lacoste, fiul fondatorului reuşeşte să vândă în lume mai mult de 300.000 de produse sub această marcă. De altfel, „crocodilul” a cunoscut cea mai mare faimă în anii ’70 și ’80 , în Statele Unite. În timp, firma a diversificat produsele, ajungând la pantaloni scurţi, parfumuri, ceasuri, articole din piele şi optică, fără a abandona însă linia sportivă. În 1977, „crocodilul” se confruntă cu „tigrul” (Le Tigre) – o linie de îmbrăcăminte aproape copiată la indigo şi care scoate pe piaţă produse similare.
Crocodilul Lacoste a rămas mereu o afacere de familie, transmisă din tată-n fiu şi niciodată cotată la bursă. Protocolul de „admitere” în afacere nu era însă unul simplu. Înainte de a prelua frâiele companiei Lacoste, aspirantul trebuia să-şi dovedească abilităţile de om de afaceri în cadrul altor firme externe şi în alte sectoare de activitate. În aceste fel, s-a reuşit, se pare, menţinerea, supravieţuirea şi independenţa companiei.
Lacoste şi soţia sa Simone Thion de La Chaume au avut împreună patru copii, 17 nepoţi şi 14 strănepoţi, însă doar trei membri ai familiei au deţinut funcţii în cadrul companiei. René Lacoste a murit în 1996.
Crocodilul reinventat: trofeu, bijuterie, prăjitură
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |