anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Cum a fost construită cea mai veche linie de tren din Iaşi

Pe 1 iunie, se împlinesc 150 de ani de la darea ei în folosinţă.

GALERIE
gara
  • gara
- +

Una dintre cele mai circulate linii de tren din Iaşi împlineşte, luni, 150 de ani de la inaugurare. Este vorba despre segmentul Paşcani-Iaşi, care, la acea vreme, era o prelungire a liniei construite de austrieci între Lemberg (Lviv) - Cernăuţi - Suceava (355 km). Linia de la Cernăuţi la Suceava a fost dată în folosinţă pe 28 octombrie 1869. 

La acea vreme, ambele oraşe făceau parte din Imperiul Austro-Ungar. Câteva luni mai târziu, pe 15 decembrie, a fost gata linia Suceava-Roman (103 km), iar în anul următor, pe 1 iunie, tronsonul Paşcani-Iaşi. Aşa a început să ia fiinţă localitatea Paşcani, se arată într-o monografie de Gabriel Mărgineanu. La sfârşitul secolului al XIX-lea, Paşcani însemna un târguşor care, împreună cu localităţile care formează azi oraşul, şi cu cele din jur număra zece mii de locuitori.

Viitorul oraş s-a dezvoltat după construirea căii ferate. Iniţial, linia ferată urma să ajungă la Iaşi prin Roman, nu prin Paşcani. Până la urmă, notează Gabriel Mărgineanu, a fost ales traseul prin Paşcani şi Ruginoasa, unde era moşia domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Acesta a şi oferit gratuit terenul pentru amenajarea viitoarei staţii şi a unei porţiuni din linie care trecea peste domeniu. Construirea rapidă a liniilor a mai avut un cost, pe lângă cel financiar. Astfel, o inaugurare oficială nu a avut loc în 1870, ci abia zece ani mai târziu. Au lipsit însă autorităţile române şi locale, evenimentul fiind sărbătorit doar de compania constructoare, Offenheim.

Pe baza unui raport întocmit în acelaşi an de către o comisie de specialişti ai guvernului român, în urma unor verificări pe teren a liniei, s-au notificat multe deficienţe la terasamentul liniei, clădiri din staţii neterminate sau nerealizate, linii nefinalizate în staţii, podeţe provizorii, insuficient material rulant pentru activitatea stabilită şi lipsa altor lucrări prevăzute în contractul de concesionare, povesteşte autorul monografiei.

Prin urmare, s-a acceptat de către guvernul român să circule din 20 mai / 1 iunie 1880, o pereche de trenuri între Paşcani şi Iaşi, pe răspunderea şi riscul companiei, linia nefiind preluată de guvernul român. În octombrie 1888, statul român a sechestrat bunurile companiei austriece de pe teritoriul regatului, iar în anul următor a achitat şi diferenţa până la valoarea estimată, mai scrie Gabriel Mărgineanu.

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

De partea bună a istoriei

Mihai CHIPER

De partea bună a istoriei

Cu schimbarea instituţiilor, a statului, a justiţiei, a sănătăţii, a educaţiei am dat greş. Totuşi, suntem „de partea bună a istoriei”. Cum se poate aşa ceva?

opinii

Doi eremiţi (II)

Codrin Liviu CUȚITARU

Doi eremiţi (II)

Concluzia programului transcendentalist este că, în ultimă instanţă, civilizaţia şi, implicit, modernitatea (individului/ comunităţii) trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru ruperea omului de arhetip şi împingerea lui spre un prizonierat al materialităţii (perisabilităţii).

Modele de regionalizare (IV)

George ŢURCĂNAŞU

Modele de regionalizare (IV)

E regionarea poloneză un model de bune practici? (continuare)

Micul sculptor de creiere

Bogdan ILIESCU

Micul sculptor de creiere

„Nu mă pot gândi la vreo nevoie în copilărie atât de puternică ca nevoia de protecţie a unui tată.” Sigmund Freud

pulspulspuls

Gogonele sau harbuz murat? Iată ce se mai întâmplă în cămara cu zacuscă şi murături de la partidoiul ieşean!

Gogonele sau harbuz murat? Iată ce se mai întâmplă în cămara cu zacuscă şi murături de la partidoiul ieşean!

Haidaţi pe azi, stimaţi telespectatori, să ne băgăm olecuţă nasul şi în cămara cu borcane puse deoparte de la partidoiul ieşean, ca să vedem ce meniuri ni se mai pregătesc pentru alegerile care vin! 

Caricatura zilei

Austria vrea

Editia PDF

Bancul zilei

Tata, tata! Avem lupi în bloc? Nu, puiule, vecinii îsi citesc facturile la curent si gaze!

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.