Cum a furat d-na Crenguța de la Zanea jumătate de milion de euro de la stat, cu ajutorul căruței? Poveste neclară cu metale și avocați

De loc din Lunca Cetățuii, Crenguța Stănescu a fost trimisă în judecată în 2019, pentru un prejudiciu adus bugetului de stat de 2,7 milioane lei. Ea a fost acuzată că, în calitate de administrator al SC Fullnef Metal SRL înregistrare în contabilitatea firmei, în perioada februarie-decembrie 2014, un număr de 155 de achiziții fictive, de deșeuri metalice de diverse tipuri, în valoare totală de 14,4 milioane lei. Aparent, cei doi furnizori declarați livraseră către firma Crenguței Stănescu zeci de tone de deșeuri feroase și neferoase pe zi, lucru imposibil pentru societăți care nu aveau angajați, mijloace de transport sau de încărcare a mărfii, ori depozite. De altfel, nici Fullnef Metal SRL nu dispunea de depozite pentru a prelua atâta marfă, iar în contabilitatea firmelor „partenere” nu erau înregistrate operațiuni cu societatea Crenguței Stănescu.

Partenerii colectau fier vechi cu căruța

Administratorul uneia dintre firmele „partenere” colecta de fapt fier vechi de prin sate, cu căruța sau cu o mașină. Nu avusese niciodată o cantitate mare de fier, pe care să o vândă sau să o cumpere. Celălalt administrator, consătean cu inculpata, o cunoștea, dar nu avusese niciodată relații de afaceri cu aceasta.

Pentru cele 155 de facturi, în contabilitate fuseseră înregistrate 271 de chitanțe atestând plăți la fel de fictive. Chitanțele nici nu respectau măcar condițiile legale, care limitau plățile în numerar la 5.000 de lei pe operațiune și 10.000 de lei pe zi. Faptele fuseseră sesizate în urma unui control al Inspecției Fiscale, efectuat în octombrie 2015.

În timpul procesului, Crenguța Stănescu a precizat că vânduse marfă, la rândul ei, către alte firme. Prin urmare, achizițiile declarate nu erau fictive. Apărarea sa a fost respinsă. Câtă vreme cei doi „furnizori” nu avuseseră niciodată ce să-i furnizeze, nu avea nicio relevanță că achizițiile făcute de Fullnef Metal SRL aveau corespondent contabil în livrări. Vânzările erau la fel de false ca și achizițiile.

Tribunalul a condamnat-o pe Crenguța Stănescu la 9 ani de închisoare și i-a interzis ca timp de trei ani să mai administreze vreo firmă. Sentința a fost contestată însă de inculpată, avocatul acesteia cerând achitarea. Apărătorul a precizat că prejudiciul calculat de inspectorii fiscali era, în fond, la fel de fictiv ca și activitatea firmei conduse de Crenguța Stănescu. Firma avusese activitate doar pe hârtie, după cum demonstraseră și anchetatorii. În lipsa unor achiziții și vânzări reale, niciun ban nu trecuse efectiv prin firmă. Deci, nici nu se putea vorbi de un prejudiciu. Dacă acesta exista, el trebuia căutat la firmele din aval, care chiar avuseseră marfă al cărei rulaj îl mascaseră cu ajutorul actelor întocmite de Fullnef Metal SRL. Firma Crenguței Stănescu era doar o rotiță într-un mecanism tip suveică. Cercetările trebuiau extinse spre firmele din aval, pentru identificarea prejudiciului.

Firma nu avusese profit, fie el și fictiv

În plus, strict contabil, Fullnef Metal SRL nici măcar nu avusese profit, fie el și fictiv. Valoarea achizițiilor fictive era mai mare decât cea a vânzărilor fictive. Firma mersese pe hârtie în pierdere, deci statul nu putea fi prejudiciat de vreun impozit pe profit. Stănescu era nevinovată.

Argumentele apărării au fost respinse de magistrații Curții de Apel. Sub o formă sau alta, ele fusese prezentate și în fața Tribunalului. Afirmațiile apărării nu reprezentau probe noi, care să infirme situația de fapt reținută de judecătorul instanței inferioare. În plus, chiar în situația în care administratorii altor firme, care avuseseră legături de afaceri cu Fullnef Metal SRL, încălcaseră legea, acest fapt nu o exonera pe Crenguța Stănescu de partea ei de vină. Judecătorii au acceptat totuși să reducă pedeapsa aplicată acesteia, până la 6 ani de detenție. Prejudiciul a rămas nerecuperat.

Publicitate și alte recomandări video