Cum a incercat Serbina sa-si faca mosie in Gradina Botanica

miercuri, 22 decembrie 1999, 00:00
4 MIN
 Cum a incercat Serbina sa-si faca mosie in Gradina Botanica

Pentru tot ce s-a intimplat in ultimii doi ani la Directia pentru Protectia Copilului, Ion Serbina este direct raspunzator. Conform Ordonantei de urgenta 26/1997 privind protectia copilului aflat in dificultate, secretarul Consiliului Judetean, Ion Serbina in acest caz, "coordoneaza activitatea serviciului public specializat pentru protectia copilului" (art. 6, alin.4). Serbina se afla cel putin in aceeasi situatie cu cea a vicepresedintelui Constantin Stentel, care raspundea de activitatea de la DADJ. Dar in timp ce Stentel a fost insarcinat de plenul Consiliului sa coordoneze Directia de Drumuri Judetene pe timpul mandatului sau, Ion Serbina a fost obligat chiar de lege sa raspunda de intreaga activitate de la Directia pentru Protectia Copilului. Salariile de zeci de milioane de lei luate de Socolov si apropiatii sai in 1998, aranjarea licitatiilor care au avut loc la DPC in ultimii doi ani, oferirea abuziva a unor sporuri salariale, incarcarea fictiva a organigramei Directiei in scopul crearii unui fond de premiere a "bosilor", toate trebuie inscrise in bilantul activitatii lui Ion Serbina. Multe din abuzuri s-au bazat tocmai pe hotariri ale Consiliului Judetean ce trebuiau, in mod firesc, amendate de secretarul CJ, nimeni altul decit Ion Serbina. Acesta ori nu s-a sesizat din cauza necunoasterii legilor, idee din ce in ce mai auzita in ultima vreme prin birourile Casei Patrate, ori a inchis pur si simplu ochii in fata unor proiecte de hotariri aberante.
Raportul Cudelcu ajunge azi pe masa lui Tanasoiu
Astazi urmeaza ca Ioan Catarau, seful Serviciului Financiar de Gestiune, sa-i prezinte presedintelui CJ, Vladimir Tanasoiu, concluziile pe marginea memoriului depus de inspectorul Mihai Cudelcu. Intervievat de "Monitorul", Catarau nu a dorit sa precizeze observatiile punctuale pe care le va inainta superiorului sau, dar a lasat de inteles ca accentul va fi pus pe responsabilitatea lui Ion Serbina fata de DPC Iasi, prevazuta in Ordonanta 26. "Abuzurile au fost facute de cele doua directoare care s-au succedat la conducerea Directiei, respectiv Alexandra Socolov si Angela Baciu Mita. Secretarul Consiliului Judetean trebuia sa coordoneze insa activitatea de la Directie. Las la latitudinea consilierilor judeteni sa aprecieze in ce mod s-a achitat Ion Serbina de aceasta misiune", a afirmat Ioan Catarau. Astfel, Serbina se afla acum la mina consilierilor. Daca acestia n-au nimic sa-i reproseze, in conditiile in care au fost furati practic sute de milioane de lei ce puteau ajunge la orfanii din Casele de Copii, atunci responsabilitatea va fi a intregului Consiliu Judetean. Intrebarea este cit de bun administrator s-a dovedit a fi Ion Serbina. Seria de abuzuri de la Directia Copilului prin care si-au burdusit buzunarele o clica de functionari publici transformati in lupi la stina ar putea fi luata ca un raspuns.
Pionier al Afacerii Agronomilor
Ion Serbina, omul din umbra al Casei Patrate, in sensul lipsei de responsabilitati directe, dar suficient de influent in Consiliul Judetean, nu se afla la primul scandal public in care detine rolul principal. In cei 10 ani de cind lucreaza in Casa Patrata, Serbina – un supravietuitor al tuturor regimurilor care s-au perindat pe aici – n-a reusit sa se evidentieze prin nici o actiune deosebita in folosul comunitatii. In schimb, n-a ezitat sa se ajute pe el insusi. Putini isi amintesc astazi ca Serbina a fost printre primii, daca nu cumva chiar primul, dintre cei care si-au atribuit in mod ilegal parcele de teren intravilan, intr-o operatiune de anvergura supranumita "Afacerea Agronomilor". Daca scandalul de presa a izbucnit abia in vara anului 1994, Ion Serbina poate fi luat ca unul din pionerii acestei imense afaceri. In arhiva Prefecturii, pe care "Monitorul" a consultat-o zilele trecute, titlul de proprietate eliberat pe numele lui Serbina este datat la 1 iunie 1992, si nici un alt titlu din ceea ce se va dovedi o nesfirsita serie nu apare ca fiind eliberat inainte de aceasta data. Actualul secretar al Consiliului Judetean, pe atunci secretar al Prefecturii, deoarece CJ Iasi nici nu exista la acea data, a fost, cu alte cuvinte, primul care a pus in aplicare ingeniosul mecanism de fentare a Legii fondului funciar. Serbina nu s-a putut abtine sa nu-si atribuie un teren de 5.000 mp in perimetrul Gradinii Botanice, desi facea parte din Comisia judeteana de aplicare a fondului funciar si ar fi trebuit, in mod firesc, sa se ocupe cu combaterea unor asemenea practici. Pina sa vina la Prefectura, in toamna anului 1990, Serbina fusese jurist la UJCAP (Uniunea Judeteana a Cooperativelor Agricole de Productie). Sperind sa demonstreze ca se poate include in categoria specialistilor care au lucrat in cadrul fostelor CAP-uri, actualul secretar al CJ, convins membrii comisiei sa-i elibereze titlul. Actul urma sa fie semnat de fostul prefect Dan Galea, dar semnatura nu a fost pusa pe documentul in cauza niciodata.
"Imi amintesc ca mi-a pus titlul sub nas, spunindu-mi ca este legal, ca se indeplinesc nu stiu ce articole. Dupa ce am cerut mai multe lamuriri celorlalti juristi din Prefectura, am inteles ca era de fapt o incalcare a legii. N-am facut, in schimb, mare scandal, pentru ca imediat s-a infiintat Consiliul Judetean si a plecat din subordinea mea. Am facut o greseala ca l-am tolerat", declara in prezent Dan Galea.
Peste 400 de falsi membri cooperatori sau agronomi au incercat in perioada 1992-1994 sa se improprietareasca gratuit cu cite 5.000 de metri patrati in zonele rezidentiale ale Iasului. Multe din titlurile eliberate atunci, pe care secretarul CJ nu le-a contestat niciodata, au fost anulate in justitie, in cadrul unei imense campanii de indreptare a unui la fel de imens abuz. Azi, putini mai retin ca Ion Serbina a fost printre deschizatorii "Afacerii Agronomilor".(Gabriel GACHI)

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii