Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Cum a murit profesorul de 47 de ani infectat cu COVID. A stat prea mult acasă?

GALERIE
adrian scuriu
  • adrian scuriu
- +

Adrian Scuriu, în vârstă de 47 de ani, a fost răpus de Covid. S-a internat cu o formă medie de boală, pentru a ajunge apoi la ATI, unde s-a sfârşit după 11 zile. Nu avea comorbidităţi.

Tot mai multe persoane tinere infectate cu SARS COV 2 ajung la Terapie Intensivă, pentru că se prezintă foarte târziu la spital. Pentru multe, nu se mai poate face aproape nimic. Acesta este un semnal transmis de medicii de la Spitalul de Boli Infecţioase. Este şi cazul profesorului Adrian Scuriu care, la 47 de ani, fără boli asociate, a pierdut lupta cu boala într-un timp relativ scurt de internare. Dascălul atât de iubit de colegi şi elevi va fi condus astăzi pe ultimul drum.

Un prim răspuns - factorul genetic şi cantitatea virală de SARS COV 2

Profesorul Adrian Scuriu a ajuns prea târziu la spital, spun medicii, când forma medie a bolii deja începuse să se agraveze. Adrian Scuriu nu avea diabet, nu era cardiac.

„Din nefericire, domnul profesor s-a stins din cauza acestei boli la o vârstă tânără, fără a prezenta practic comorbidităţi. Medical vorbind, avea o uşoară obezitate de gradul I, dar aceasta nu implica un prognostic nefavorabil“, a spus Florin Roşu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase.

Obezitatea de grad I este tradusă de medici ca fiind câteva kilograme în plus. Cu toate acestea, se pare că undeva s-a greşit.

„Pacientul a temporizat prezentarea la spital. A stat la domiciliu peste şapte zile, după care s-a prezentat la triaj. A fost iniţial internat pe sector, fiind în permanenţă urmărit de colegii de la ATI pentru că avea o formă medie de boală, ceea ce ar fi putut ridica probleme. Şi aşa a fost. În momentul în care starea domniei sale a început să se agraveze, având nevoie de o cantitate mai mare de oxigen, s-a decis admisia sa la ATI. Contrar terapiei aplicate, lucrurile nu au mers spre bine, pacientul trecând la ventilaţie non-invazivă. În cele din urmă, funcţia pulmonară fiind foarte afectată, a trebuit să fie intubat. După 11 zile de ATI, organismul său, din păcate, a cedat“, a mai spus Florin Roşu.

Adrian Scuriu face parte din rândul bolnavilor COVID 19 a căror moarte nu poate fi explicată cu certitudine de specialişti. Se pare că nu numai temporizarea prezentării la spital în cazul COVID 19 poate duce la foarte grave forme de boală ce pot degenera în deces.

„Substratul genetic are un rol important în dezvoltarea unei forme medii sau severe de boală. Sigur, încărcătura virală, numărul de copii cu care pacientul a intrat în contact şi comorbidităţile contează. În cazul de faţă însă, comorbidităţile, cele considerate în teorie, nu au avut niciun rol important“, a adăugat Florin Roşu.

Prof. Scuriu: „Aş vrea să luminez calea spre mormânt!“

Adrian Scuriu a absolvit Facultatea de Litere, secţia Română-Latină din cadrul Universităţii Al.I. Cuza, în 1996. Elevii pe care i-a avut îl caracterizează ca pe un dascăl exemplar, un pedagog excelent, şi mai ales un prieten. La fel şi colegii care duc acum dorul zâmbetului şi veseliei pe care el o aducea.

„Râdeai, săreai, cântai, dansai, zâmbeai. Ai fost şi vei fi mereu tânăr şi neobosit, ai fost ca soarele primăvara care se joacă printre nori şi fuge pe nemărginitul cerului, ai fost soarele nostru, dragul nostru profesor şi prieten. Îţi mulţumim că ai fost primăvara noastră materializată, îţi mulţumim că ai fost şi vei rămâne pentru eternitate în suflete noastre“, a scris un coleg pe pagina de facebook a profesorului.

Pe Adrian Scuriu, pandemia l-a răscolit. Ca un medic ascultând bolnavul cu stetoscopul, profesorul şi-a dat imediat seama însă de ceea ce avea să se întâmple. Cu ai lui.

„Am senzaţia unei imposturi grave, pe care o săvârşesc atâta timp, cât nu pot sa le ofer soluţii la o problemă ce a luat proporţii pandemice pentru care noi, adulţii. Ar trebui să avem rezolvare imediată, mai ales că, la clasă, mulţi profesori lasă impresia că le cam ştiu pe toate. Dar... nu putem şi nu avem cum să justificăm această neputinţă. În schimb, ne dăm de ceasul morţii să le dăm de învăţat pe net, să le ocupăm timpul, pentru că există viaţă şi după virus. Oare? Şi dacă da, va mai fi la fel? Nu cumva trebuie schimbată abordarea astfel încât şcoala să devină parte integrantă a vieţii şi invers? Practic am ajuns în cosmos, teoretic ne ducem în pământ... de ruşine“, scria pe pagina sa de facebook profesorul Adrian Scuriu, în urmă cu un an.

Era un om care ştia să dăruiască mereu, pentru că tot el mai scria: „Dacă aş putea să îi fac fericiţi pe cei care suferă astăzi, mi-aş sacrifica orice doar să le văd un singur zâmbet. Aş vrea să luminez calea spre mormânt. Dar nu poţi schimba, ce Dumnezeu rânduieşte!“.

La Şcoala „George Călinescu“ unde a fost profesor, nicio clasă nu mai are orele suspendate din cauza vreunui caz COVID 19. Profesorul şi prietenul Adrian Scuriu va fi condus, astăzi, pe ultimul drum la cimitirul din Lunca Paşcani, acolo unde s-a născut.

VEDEȚI ȘI:

Moartea bruscă a unui cunoscut profesor ieşean. Răpus de COVID la 45 de ani, fără alte boli - AICI

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri