anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Cum a murit profesorul de 47 de ani infectat cu COVID. A stat prea mult acasă?

GALERIE
adrian scuriu
  • adrian scuriu
- +

Adrian Scuriu, în vârstă de 47 de ani, a fost răpus de Covid. S-a internat cu o formă medie de boală, pentru a ajunge apoi la ATI, unde s-a sfârşit după 11 zile. Nu avea comorbidităţi.

Tot mai multe persoane tinere infectate cu SARS COV 2 ajung la Terapie Intensivă, pentru că se prezintă foarte târziu la spital. Pentru multe, nu se mai poate face aproape nimic. Acesta este un semnal transmis de medicii de la Spitalul de Boli Infecţioase. Este şi cazul profesorului Adrian Scuriu care, la 47 de ani, fără boli asociate, a pierdut lupta cu boala într-un timp relativ scurt de internare. Dascălul atât de iubit de colegi şi elevi va fi condus astăzi pe ultimul drum.

Un prim răspuns - factorul genetic şi cantitatea virală de SARS COV 2

Profesorul Adrian Scuriu a ajuns prea târziu la spital, spun medicii, când forma medie a bolii deja începuse să se agraveze. Adrian Scuriu nu avea diabet, nu era cardiac.

„Din nefericire, domnul profesor s-a stins din cauza acestei boli la o vârstă tânără, fără a prezenta practic comorbidităţi. Medical vorbind, avea o uşoară obezitate de gradul I, dar aceasta nu implica un prognostic nefavorabil“, a spus Florin Roşu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase.

Obezitatea de grad I este tradusă de medici ca fiind câteva kilograme în plus. Cu toate acestea, se pare că undeva s-a greşit.

„Pacientul a temporizat prezentarea la spital. A stat la domiciliu peste şapte zile, după care s-a prezentat la triaj. A fost iniţial internat pe sector, fiind în permanenţă urmărit de colegii de la ATI pentru că avea o formă medie de boală, ceea ce ar fi putut ridica probleme. Şi aşa a fost. În momentul în care starea domniei sale a început să se agraveze, având nevoie de o cantitate mai mare de oxigen, s-a decis admisia sa la ATI. Contrar terapiei aplicate, lucrurile nu au mers spre bine, pacientul trecând la ventilaţie non-invazivă. În cele din urmă, funcţia pulmonară fiind foarte afectată, a trebuit să fie intubat. După 11 zile de ATI, organismul său, din păcate, a cedat“, a mai spus Florin Roşu.

Adrian Scuriu face parte din rândul bolnavilor COVID 19 a căror moarte nu poate fi explicată cu certitudine de specialişti. Se pare că nu numai temporizarea prezentării la spital în cazul COVID 19 poate duce la foarte grave forme de boală ce pot degenera în deces.

„Substratul genetic are un rol important în dezvoltarea unei forme medii sau severe de boală. Sigur, încărcătura virală, numărul de copii cu care pacientul a intrat în contact şi comorbidităţile contează. În cazul de faţă însă, comorbidităţile, cele considerate în teorie, nu au avut niciun rol important“, a adăugat Florin Roşu.

Prof. Scuriu: „Aş vrea să luminez calea spre mormânt!“

Adrian Scuriu a absolvit Facultatea de Litere, secţia Română-Latină din cadrul Universităţii Al.I. Cuza, în 1996. Elevii pe care i-a avut îl caracterizează ca pe un dascăl exemplar, un pedagog excelent, şi mai ales un prieten. La fel şi colegii care duc acum dorul zâmbetului şi veseliei pe care el o aducea.

„Râdeai, săreai, cântai, dansai, zâmbeai. Ai fost şi vei fi mereu tânăr şi neobosit, ai fost ca soarele primăvara care se joacă printre nori şi fuge pe nemărginitul cerului, ai fost soarele nostru, dragul nostru profesor şi prieten. Îţi mulţumim că ai fost primăvara noastră materializată, îţi mulţumim că ai fost şi vei rămâne pentru eternitate în suflete noastre“, a scris un coleg pe pagina de facebook a profesorului.

Pe Adrian Scuriu, pandemia l-a răscolit. Ca un medic ascultând bolnavul cu stetoscopul, profesorul şi-a dat imediat seama însă de ceea ce avea să se întâmple. Cu ai lui.

„Am senzaţia unei imposturi grave, pe care o săvârşesc atâta timp, cât nu pot sa le ofer soluţii la o problemă ce a luat proporţii pandemice pentru care noi, adulţii. Ar trebui să avem rezolvare imediată, mai ales că, la clasă, mulţi profesori lasă impresia că le cam ştiu pe toate. Dar... nu putem şi nu avem cum să justificăm această neputinţă. În schimb, ne dăm de ceasul morţii să le dăm de învăţat pe net, să le ocupăm timpul, pentru că există viaţă şi după virus. Oare? Şi dacă da, va mai fi la fel? Nu cumva trebuie schimbată abordarea astfel încât şcoala să devină parte integrantă a vieţii şi invers? Practic am ajuns în cosmos, teoretic ne ducem în pământ... de ruşine“, scria pe pagina sa de facebook profesorul Adrian Scuriu, în urmă cu un an.

Era un om care ştia să dăruiască mereu, pentru că tot el mai scria: „Dacă aş putea să îi fac fericiţi pe cei care suferă astăzi, mi-aş sacrifica orice doar să le văd un singur zâmbet. Aş vrea să luminez calea spre mormânt. Dar nu poţi schimba, ce Dumnezeu rânduieşte!“.

La Şcoala „George Călinescu“ unde a fost profesor, nicio clasă nu mai are orele suspendate din cauza vreunui caz COVID 19. Profesorul şi prietenul Adrian Scuriu va fi condus, astăzi, pe ultimul drum la cimitirul din Lunca Paşcani, acolo unde s-a născut.

VEDEȚI ȘI:

Moartea bruscă a unui cunoscut profesor ieşean. Răpus de COVID la 45 de ani, fără alte boli - AICI

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Un mai prea îndepărtat (I)

Cătălin ONOFREI

Un mai prea îndepărtat (I)

Au trecut peste trei decenii de la primele alegeri „libere”!

opinii

Papua Noua Românie

Briscan ZARA

Papua Noua Românie

Furtul şi distrugerea lucrurilor care nu-ţi aparţin sunt obiceiuri respectate cu sfinţenie de toţi aici. Fiecare dintre aceste fapte va fi recompensată cu vârf şi îndesat în lumea de apoi, deci e bine să ai cât mai multe din astea în portofoliu.

Șefu-i șef și-n pielea goală?

Cristina DANILOV

Șefu-i șef și-n pielea goală?

Conceptul de „violenţă de gen”, considerată a fi iniţial o chestiune de familie ce nu trebuia să iasă pe uşi şi, deci, în care nu trebuie să se intervină din afară, denumeşte azi o problemă mai largă ce pare să se fi extins, dincolo de uşa casei, pe mai multe paliere din viaţa de zi cu zi a multor femei. Prezenţa acestui tip de violenţă în relaţii de cuplu sau profesionale scoate în evidenţă, din păcate, şi mai mult imaginea femeilor aflate în situaţie de subordonare faţă de bărbaţi şi presupune asumarea relaţiilor de putere inegale din punct de vedere istoric dintre cele două genuri, prin care bărbaţii sunt legitimaţi să-şi menţină status-quo-ul de dominaţie.

Artă şi război

Mihai DORIN

Artă şi război

Războiul a fost mereu o temă de reflecţie pentru istorici şi artişti, dar şi o temă de investigaţie declarat „obiectivă” de către istorici şi asumat subiectivă de către artişti. Nu e o competţie între cele două viziuni, ci o formă de complementaritate liberă. 

pulspulspuls

O mică îndoială strecurată în altar la Mitropolie de preoţii ieşeni mai deschişi spre lume. Problema lui Teo Fan Fan

O mică îndoială strecurată în altar la Mitropolie de preoţii ieşeni mai deschişi spre lume. Problema lui Teo Fan Fan

Pentru că tot este astăzi în calendarul ortodoxiei ziua Sfântului Cuvios Simeon cel din Muntele Minunat, haideţi să împărtăşim cu ocazia asta şi cu domniile voastre, iubiţi drept-credincioşi, o chestiune de care ne minunăm şi ne tot roade de mai multă vreme pe noi, iar mai nou auzim că roade şi unele feţe bisericeşti de prim rang din toată arhiepiscopia, şi nu numai. 

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.