Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Cum a murit tătucul popoarelor

GALERIE
Alexandru-Calinescu
  • Alexandru-Calinescu
- +

Zilele de doliu care au urmat s-au aflat, în Uniunea Sovietică, dar nu numai acolo, sub semnul grotescului şi al cultului deşănţat al personalităţii. La funeraliile din 9 martie, în îmbulzeala generală au murit, sufocate sau călcate în picioare, vreo 1500 de persoane. Tiranul care avea pe conştiinţă milioane de victime a continuat să ucidă şi după moarte.

În 27 februarie 1953, aşadar în urmă cu 70 de ani, Iosif Visarionovici Stalin a mers la Bolşoi să asiste la o reprezentaţie cu Lacul lebedelor. După spectacol, maşina l-a condus la dacea lui de la Kunţevo, în apropiere de Moscova. A doua zi, după-amiaza, şoferul l-a dus la Kremlin, unde Stalin s-a întâlnit cu locotenenţii săi credincioşi, vechi tovarăşi de băutură, Beria, Hruşciov, Malenkov, Bulganin cărora li s-a alăturat Voroşilov. Ca şi în multe alte dăţi, au văzut împreună un film. Seara târziu, după orele 23, Stalin şi cei patru (fără Voroşilov) au plecat să ia cina la dacea. Au discutat şi ceva politică, despre războiul din Coreea şi despre „complotul halatelor albe”: în paranoia lui, Stalin pretindea că descoperise un complot al unor medici evrei ce intenţionau să lichideze conducerea Uniunii Sovietice. „Capii” pretinsului complot se aflau în închisoare, erau interogaţi şi torturaţi, iar Stalin aştepta ca ei să-şi recunoască vina, conform scenariului verificat în multele procese trucate soldate cu lichidarea „duşmanilor poporului”. Pe la patru dimineaţa (suntem în ziua de duminică 1 martie), Stalin şi-a condus invitaţii la ieşire: era foarte beat, în consecinţă era bine dispus, a glumit chiar cu Hruşciov imitându-i accentul ucrainean. După plecarea oaspeţilor, s-a întins pe canapeaua din sufragerie. Dacea de la Kunţevo nu era numai extrem de bine păzită, dar gărzile şi servitorii aveau consemne stricte: în nici un caz nu trebuiau să-l deranjeze pe Stalin, puteau intra la el doar dacă erau chemaţi. Orele treceau, nici o mişcare. Târziu, în noaptea de duminică spre luni, după ce venise curierul cu corespondenţa de la Comitetul Central (pretext pentru a intra la Stalin), una dintre gărzi (sau o cameristă? sunt două versiuni) îşi luă inima în dinţi şi deschise uşa sufrageriei. Ceea ce văzu îl (o) îngrozi: Stalin zăcea pe podea în maiou şi în pantalonii de la pijama, într-o baltă de urină.

Ceea ce urmează e o tragicomedie cu accente burleşti. Anunţaţi imediat, Beria, Malenkov, Hruşciov şi Bulganin vin în grabă la Kunţevo. Prima lor decizie este să ascundă adevărul: nimeni nu trebuie să afle că Stalin e în stare gravă. Totodată, începe de îndată lupta pentru împărţirea puterii, fiecare caută să pună mâna pe o felie cât mai consistentă. Acest balet grotesc a fost subiectul unui film excelent, Moartea lui Stalin (2018), în regia lui Armando Iannucci, pe care l-am comentat - la momentul respectiv - în această rubrică. Că filmul era foarte bun o confirmă şi faptul că a fost interzis în Rusia lui Putin, pe motiv că prezintă în mod „caricatural” pe conducătorii statului sovietic. Care a fost deznodământul luptei pentru putere, se ştie: Bulganin a fost pus să facă figuraţie, Malenkov devine, oficial numărul 1, dar cinicul şi crudul Beria este cel care va prelua frâiele puterii, şiretul Hruşciov va reuşi ulterior să-şi înlăture rivalii, Beria va fi, tot în 1953, împuşcat la ordinul tovarăşilor săi.

Să ne întoarcem la Kunţevo. În mai multe rânduri, Beria se repede plângând şi îi sărută mâna lui Stalin după care se urcă în maşină şi dispare, ca să-şi continue intrigile lui tenebroase. Stalin horcăie, agonizează, nu-şi recapătă cunoştinţa. Medicii Kremlinului fiind încă la puşcărie (vor fi eliberaţi după moartea tiranului), sunt chemaţi mai mulţi medici cunoscuţi, printre ei adevărate somităţi, aceştia cu greu îndrăznesc să se apropie de trupul lui Stalin, unul dintre ei tremură atât de tare încât nu izbuteşte să-i ia pulsul. Diagnosticul e necruţător: atac cerebral, bolnavul n-are nicio şansă. Beria joacă teatru, le ordonă medicilor să-l salveze pe marele conducător, deşi atât el, cât şi ceilalţi lideri aşteaptă moartea lui Stalin ca pe o izbăvire. Ar fi putut fi salvat Stalin dacă ar fi fost descoperit mai devreme şi s-ar fi intervenit la timp? Greu de spus. A circulat şi zvonul, imposibil de verificat, că Stalin ar fi fost otrăvit de către Beria. Tiranul moare în seara zilei de 5 martie, iar momentul când îşi dă duhul a fost consemnat de fiica lui, Svetlana, care a surprins foarte exact şi comedia jucată de cei din preajma tatălui ei.

Zilele de doliu care au urmat s-au aflat, în Uniunea Sovietică, dar nu numai acolo, sub semnul grotescului şi al cultului deşănţat al personalităţii.

La funeraliile din 9 martie, în îmbulzeala generală au murit, sufocate sau călcate în picioare, vreo 1500 de persoane.

Tiranul care avea pe conştiinţă milioane de victime a continuat să ucidă şi după moarte.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

Liste electorale

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri