„Nu este grav deoarece în toamnă am avut secetă şi cerealele au răsărit greu şi mulţi fermieri s-au plâns că au intrat nefericit în primele stagii de iarnă. Nu erau răsărite 100%. Însă vremea de acum e un semn bun: au fost ajutate de vremea bună, însă dacă aceasta ţine mult poate fi afectat procesul de călire al cerealelor, dar nu influenţează atât de negativ cum este afectată pomicultura, viticultura sau arbuştii ornamentali”, a explicat şef lucrări dr. ing. Ioan Puiu.

Profesorul a precizat însă că situaţia aceasta nemaiîntâlnită în istoria recentă nu este lipsită de riscuri. Pentru culturile de toamnă, cum ar fi grâul şi orzul, există riscul apariţiei unor boli precum făinarea sau pătarea frunzelor, care apar la temperaturi mai mari de 7-9 grade. Problema este agravată de faptul că nu se poate interveni pentru tratamente: solul este prea moale, iar dacă cumva pământul îngheaţă noaptea şi tractoarele ar putea intra pe câmpuri, fungicidele sunt făcute să funcţioneze doar la temperaturi pozitive.

„O altă cultură afectată este rapiţa de toamnă: există nişte dăunători care se dezvoltă în interiorul tulpinii la mai mult de 5 – 7 grade, ei devin activi şi produc pagube la temperaturi mai mari. Dar probabil că aceste pagube nu sunt atât de mari fiindcă temperatura aceasta de peste 8 grade şi până la 12 grade nu este atinsă decât 4-5 ore pe zi. Însă acei dăunători sunt activi, pot distruge tulpina pe interior, chiar dacă pagubele nu vor fi foarte semnificative”, a mai explicat cadrul didactic.

Chiar dacă nu a fost frig, a plouat încât să dea speranţe fermierilor în Moldova

Ce ar trebui să se întâmple ca anul să fie unul agricol bun: temperaturile trebuie să scadă progresiv, nu brusc, fără geruri puternice după zile de temperaturi pozitive, şi apoi să se instaleze iarna propriu-zisă. Apoi, acelaşi scenariu considerat optimist de profesorul Ioan Puiu spune că primăvara trebuie să se instaleze încet.

„Dar de regulă nu se întâmplă aşa. În primăvară am putea să avem îngheţuri tardive, fiindcă atunci când iarna este întârziată se mai întâmplă şi ca luna aprilie să fie pur şi simplu lună de iarnă. Dar acum nu ştim dacă iarna este întârziată sau pur şi simplu aşa vor fi temperaturile. Este posibil ca şi anul acesta să fie frig până târziu în primăvară, dar nu este o regulă”, a spus şef lucrări dr. ing. Ioan Puiu.

O altă veste bună a acestei ierni ieşită din toate tiparele este legată de precipitaţii. Conform profesorului, în majoritatea regiunilor din Moldova au fost în această perioadă ploi de 100 – 120 de litri pe metru pătrat, care au venit lent, pe parcursul a mai multor zile şi s-au putut infiltra bine în sol.

„Pe un profil de 0 – 70 de centimetri adâncime avem completată rezerva de apă, este suficientă. Din păcate, dacă facem un profil de doi metri adâncime, doi şi jumătate, vedem acolo un puternic deficit. Ploile au fost multe, dar nu suficiente pentru a umple rezerva de apă în profunzimea solului, acolo avem un deficit deja cronic de apă”, a punctat cadrul didactic.

Anul trecut agricol n-a fost prevăzut nici în cele mai rele scenarii din manuale

Acesta numeşte „cronic” deficitul de apă din sol pentru că s-a înregistrat şi în 2020, şi în 2022, iar dacă şi 2023 va fi un an secetos atunci problemele vor putea fi majore pentru tot ce înseamnă agricultura. Un bun exemplu este debitul râurilor, spune profesorul: deşi au fost precipitaţii semnificative în această toamnă târzie / început de iarnă, nivelul acestora nu a crescut semnificativ, în unele cazuri chiar deloc.

„Nu s-a făcut legătura între apa freatică şi cea care coboară din ploi către pânză freatică, când se întâlnesc cele două umiditatea solului este optimă, dar suntem destul de departe de acest moment. Anul trecut a fost unul dintre cei mai secetoşi ani, e comparativ cu 2012, dar temperatura ridicată cu o asemenea lipsă de apă eu nu am văzut niciodată. Predau tehnologii de cultivare a plantelor şi nu e trecut nicăieri, în nicio carte, că grâul se poate usca în aprilie sau mai natural. E o plantă foarte rezistentă şi puternică, dar anul trecut grâul s-a uscat natural în acele luni în mai multe zone din România, inclusiv din Moldova. S-a uscat complet, nu au avut fermierii ce recolta”, a mai precizat şef lucrări dr. ing. Ioan Puiu.

Profesorul crede că e prea devreme să facem prognosticuri cu privire la cum va arăta anul agricol 2023, fiindcă şi 2022 a început bine, până în aprilie a fost „un an absolut normal”, însă de atunci ploile s-au rărit şi temperaturile au crescut. Ioan Puiu spune că au fost momente în care la sol erau 50 de grade, exact temperatura la care funcţionează uscătoarele de fructe şi legume, „deci plantele erau în sol ca într-un uscător”.

SURSA FOTO: adevarul.ro

Publicitate și alte recomandări video