anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM

Cum ar fi arătat Teatrul Naţional din Iaşi dacă era gândit la Valea Lupului?

GALERIE
cosmin pasca
  • cosmin pasca
- +

Iaşul nu-şi va recăpăta nici în următorii patru sau 40 de ani „aerul” european dacă autorităţile locale se vor zgârci la preţul proiectelor şi vor îndepărta, dintr-un patriotism local prost înţeles (sau din motive de corupţie?) companii importante pe plan internaţional.

O nouă dezbatere privind un tren metropolitan la Iaşi urma să se desfăşoare miercuri seară cu participarea mai multor asociaţii civice locale. Discuţiile, la nivel informal, deci cu o inerentă marjă speculativă, au loc la o zi după ce Primăria Cluj a anunţat începerea forajelor geotehnice la trenul metropolitan şi metroul „de pe” Someş. Or, ce atrage atenţia la proiectul din Ardeal este suma aparent ridicată pe care autorităşile locale din Cluj au disponibilizat-o pentru studiile de prefezabilitate şi fezabilitate: 46,44 milioane lei (9,75 milioane euro). La o asemenea ofertă publică, fireşte că la licitaţie s-au înscris asocieri de firme de pe tot mapamondul - Japonia, Marea Britanie, Italia, Franţa. A câştigat o asociere de companii din Italia, Franţa şi România, cu un preţ final de 35,9 milioane lei (aproximativ 7,4 mil. euro). O precizare importantă: câştigătorii nu au licitat cel mai mic preţ, în fapt, proiectul a fost încredinţat companiilor care aveau cel mai bun CV internaţional în domeniu (a existat o contestaţie, dar Primăria Cluj a avut câştig de cauză în instanţă). Mai mult, o firmă locală, abonată la contractele cu municipalitatea clujeană, s-a numărat printre pierzătorii licitaţiei.

Pornind de la experienţa Clujului, cea mai importantă întrebare privind trenul urban de la Iaşi este următoarea: „Există cea mai mică intenţie a Primăriei Iaşi să aloce undeva la 10 milioane de euro numai pentru studiile preliminare la acest proiect?” În cazul unui răspuns negativ, toate dezbaterile societăţii civile pe acest subiect rămân la stadiu de cercuri literare dedicate prozei Science Fiction. Sigur, există şi un punct de vedere conform căruia Iaşul nu are nevoie de metrou, ci ar trebui să utilizeze exclusiv căile ferate care străbat oraşul şi zona metropolitană. Ar fi o încropeală mai ieftină, de oraş second-hand, dar care, la fel, ar trebui măcar asumată public de autorităţile locale. Peste 15 ani, dacă se va ajunge la concluzia că un tren metropolitan pe şinele CFR ajută ca apa sfinţită transportul local, ieşenii să ştie pe cine să înjure.

Cu două zile în urma dezbaterii de la Iaşi, luni, în presă a apărut proiectul noului stadion ridicat la Oradea. Nu insistăm pe faptul că arena din Ardeal are deja finanţarea asigurată din fonduri guvernamentale, ne oprim asupra costurilor indicate în proiect. Investiţia totală se ridică la 45,68 milioane euro, însemnând o arenă de 16,200 de locuri, un hotel, o parcare subterană şi o piaţetă publică. Stadionul a fost proiectat de o firmă din Cluj care a făcut studiile şi pentru noile arene din Craiova, Cluj, Târgu Jiu, Bucureşti (Arcu de Triumf). Studiile au fost costisitoare (spre exemplu, circa 7 milioane de lei la stadionul „Ion Oblemenco”), dar par să fi meritat, toate proiectele şi-au atins maturitatea. Aceeaşi firmă a participat şi la licitaţia pentru proiectarea stadionului din Iaşi, dar experţii de la Palatul Roznovanu sunt mai cu „moţ”, aşa că a pierdut. A câştigat o firmă locală din Valea Lupului, fără experienţă în domeniu, pe criteriul preţului mai mic (3,3 milioane de lei). Rezultatul? Un stadion cu o arhitectură îndoielnică (coroana regelui Ferdinand I), cu 24.000 de locuri, estimat la 113 milioane de euro. Prin comparaţie, arena cu 30.000 de locuri din Bănie a costat 52 milioane de euro şi a primit aprecieri din partea arhitecţilor la nivel internaţional. Se confirmă o regulă cunoscută: preţ mic la proiectare înseamnă preţ mare la construcţie.

Următorii patru ani vor fi dedicaţi marilor proiecte, ne-au „ameninţat” Costel Alexe şi Mihai Chirica după ce şi-au preluat mandatele. Cu toată preţuirea pentru mediul local de afaceri, trebuie să înţelegem că nu vom avea „proiecte mari” în Iaşi atâta vreme cât proiectarea şi studiile de fezabilitate vor fi încredinţate unor firme „de provincie”. Să nu uităm că mare parte din ctitoriile cu care se laudă astăzi Iaşul au fost gândite de arhitecţi străini, recunoscuţi la nivel mondial: Teatrul Naţional (austrieci), Hotelul Traian (francezi), Universitatea „Cuza” (elveţieni), Palatul Braunstein (un evreu şcolit la Munchen) şi exemplele pot continua. Iaşul nu-şi va recăpăta nici în următorii patru sau 40 de ani „aerul” european dacă autorităţile locale se vor zgârci la preţul proiectelor şi vor îndepărta, dintr-un patriotism local prost înţeles (sau din motive de corupţie?) companii importante pe plan internaţional. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

300 km autostradă pe an, 15 spitale, 4,6 milioane salarii peste medie

Dan CONSTANTIN

300 km autostradă pe an, 15 spitale, 4,6 milioane salarii peste medie

Iată ce s-ar putea face cu o mai bună colectare a TVA! Rezolvarea acestei probleme ar crea o sursă importantă de venit la buget, şi nu ar mai fi nevoie de creşterea impozitului pe venituri.

opinii

Biberonul

Nichita DANILOV

Biberonul

Mult timp am fost obsedat de casa copilăriei mele. Ea îmi revenea deschizându-şi larg uşile până şi în vis. Dacă se întâmpla însă să-i trec pragul, mă simţea străin. Nici un lucru pe care-l cunoşteam nu se mai afla la locul său, căci spaţiul intim din interiorul casei se transforma într-un adevărat labirint, prin care înaintam încercând să-mi reconstitui anumite scene petrecute în copilărie.

Despre câteva lucruri interesante din Anuarul Statistic al Judeţului Iaşi ediţia 2021 (II)

Ciprian IFTIMOAEI

Despre câteva lucruri interesante din Anuarul Statistic al Judeţului Iaşi ediţia 2021 (II)

În vreme ce, în Ucraina, obiective civile şi militare sunt făcute una cu pământul de invadatorii ruşi, în România zonelor metropolitane (polii de creştere economică) se lansează proiecte imobiliare pe bandă rulantă. 

Mamaia şi „tataia”: O snoavă de prin tren

Michael ASTNER

Mamaia şi „tataia”: O snoavă de prin tren

De la Vinţu de Jos până la Cluj am fost ba trei, ba patru persoane în compartiment. De la Cluj am rămas doar cu o „băbuţă” (aşa i-am zis eu în mintea mea, femeia, bine păstrată şi sprintenă, să tot fi avut cel mult 75 de ani) urcată (am înţeles dintr-o convorbire telefonică de-a ei) de la Deva (şi care mergea şi ea până la capăt, până la Iaşi, adică). 

pulspulspuls

Băieţii de la cumătrie, supăraţi pe sponsorii lui Maia Sandu

PULS

Băieţii de la cumătrie, supăraţi pe sponsorii lui Maia Sandu

Auzim prin zona băieţilor de la cumătrie că e mare agitaţie în zona acestora, cu tot sprijinul indirect de care beneficiază ei dinspre palatul cel roznovan, pe motiv că sunt prea şuntaţi de concurenţa pe bune care vine dinafara Iaşului cu bani tot mai mulţi de investit în cartiere întregi de blocuri.

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.