Citiți aici integral „Ziarul de Sănătate” nr. 20

„Senzaţia de inutilitate şi izolarea: pierderea interesului de a mânca la vârstnici”

„Corpul nostru se schimbă în funcție de ceea ce mâncăm de-a lungul timpului. Consumul unei alimentații sănătoase, echilibrate și bogate în nutrienți esențiali poate contribui la îmbunătățirea stării noastre de sănătate, în timp ce o alimentație bogată în junk food, zahăr și grăsimi nesănătoase poate avea efecte negative asupra sănătății. De asemenea, organismul nostru se schimbă pe măsură ce creștem și îmbătrânim, iar nevoile nutriționale se modifică, motiv pentru care este important să fim atenți la ceea ce mâncăm și să ne ajustăm dietele după cum este necesar”, a explicat dr. Camelia Sfarti.

Aceasta mai spune că modificările care apar la vârstnici și care au implicații nutriționale sunt de mai multe tipuri. În primul rând sunt cele sociale și economice precum veniturile reduse, izolarea socială din cauza reducerii mobilităţii, pierderea prietenilor, senzaţia de inutilitate, deteriorarea imaginii corporale și nu în ultimul rând instituţionalizarea. Acestea, spune specialistul, au ca și consecință pierderea interesului de a mânca, apariția obiceiurilor alimentare dezechilibrate și un status nutriţional alterat.

Specialistul vorbeşte apoi de declinul unor funcţii şi modificările fiziologice care pot să apară odată cu înaintarea în vârstă şi care au implicații nutriționale. Exemplele enunţate se referă la reducerea apetitului, a mirosului şi a gustului. Iniţial se pierd gusturile dulce şi sărat, ulterior amar şi acru. Se pierde şi simțul tactil. Toate acestea, spune Camelia Sfarti, duc la scăderea aportului alimentar şi de aceea este important ca alimentele să fie prezentate frumos și să aibă gust bun și apetisant.

Se modifică percepția senzației de sete, dar hidratarea rămâne importantă

Alte modificări fiziologice care apar la vârstnici şi care sunt enumerate de specialist sunt reducerea eficienţei masticaţiei prin pierderea danturii, prin apariţia bolilor dentare şi periodontale. Se modifică şi percepţia senzaţiei de sete şi se înregistrează reducerea funcţiei motorii intestinale.

„La vârstnici întâlnim şi xerostomia, adică uscăciunea gurii, alterarea deglutiţiei cu disfagie, sau mai bine spus durere la înghițire. Scade secreţia de enzime digestive și astfel apare alterarea digestiei anumitor alimente, scade fluxul sanguin intestinal având ca rezultat alterarea absorbţiei nutrienţilor, scade de asemenea motilitatea intestinală având drept consecinţă constipaţia. Trebuie să amintim şi modificările fiziologice cardiovasculare prin creșterea nivelului colesterolului seric cu apariția riscurilor pentru infarctul miocardic şi accidentul vascular cerebral. Se înregistrează modificări ale funcţiilor hepatice şi renale, ale sistemului nervos central. Dintre acestea din urmă amintim tremurături ale extremităţilor, pierderea coordonării şi a echilibrului, pierderea memoriei pe termen scurt, deteriorarea funcţiilor cognitive, depresia. Toate acestea au consecințe negative în ceea ce privește alimentația”, a mai detaliat nutriţionistul.

Ce înseamnă un regim alimentar echilibrat pentru vârstnici?

Camelia Sfarti spune că la ora actuală ghidurile nutriționale sunt adaptate pentru persoanele vârstnice. De asemenea şi piramidele alimentare din toate țările au varianta pentru această categorie de vârstă.

„Diferențele nu sunt mari, se pune accent pe hidratare, pe alegerea alimentelor care conțin foarte multe fibre pentru că există probleme de motilitate a tubului digestiv la vârstnici. Se ține cont de asigurarea unui minim de calciu, vitamina D, vitamina B12 și proteine din alimentație. Nu se suplimentează acestea decât în cazul în care se pune în evidență deficitul prin analize. Obiectivele nutriționale diferă pe categorii de vârstă. De la 50  până în 75 ani se pune problema instalării obezității și obiectivul este reducerea greutății corporale sau menținerea acesteia, peste 75 ani ne punem problema evitării pierderii în greutate a pacientului și a denutriției”, a specificat Camelia Sfarti.

Factorul primordial în alimentația vârstnicului, punctat de specialist, este densitatea nutriţională şi nu cea calorică. Astfel alimentele trebuie să aducă macronutrienți de calitate, vitamine, minerale și fitonutrienți. Camelia Sfarti spune că vârstnicul are o priză alimentară scăzută și ceea ce mănâncă ar trebui să aibă o valoare nutrițională cât mai ridicată şi dă ca exemple carnea slabă, peștele, lactatele și ouăle, fructe și legume, nuci și semințe. Nu trebuie să uităm de asigurarea varietății alimentare care este importantă pentru menținerea plăcerii de a mânca. Astfel, conform specialiştilor, mesele trebuie să le ofere vârstnicilor bucurie și satisfacție prin prezența alimentelor variate și colorate ca şi cum ar fi un curcubeu de culori în farfurie.

Este recomandată mișcarea, inclusiv ridicarea de greutăți

Nutriţionistul spune că proteinele joacă un rol esențial în menținerea sănătății musculare, a imunității, și a funcției cognitive, mai ales la vârstnici, unde masa musculară tinde să scadă odată cu înaintarea în vârstă şi vorbim aici de afecţiunea numită sarcopenie. Din acest motiv un aport adecvat de proteine este crucial pentru prevenirea pierderii de masă musculară, susținerea regenerării celulare și optimizarea metabolismului.

„Pentru vârstnicii fără probleme de sănătate, este recomandat un aport proteic zilnic între 1,0 și 1,2 g de proteine/kgcorp. Pentru cei care au sarcopenie sau alte afecțiuni cronice, necesarul poate fi și mai mare. Este important ca proteinele să fie distribuite uniform pe parcursul zilei, la fiecare masă principală, pentru a sprijini sinteza proteică. Ele pot fi de origine animală precum piept de pui, de curcan, carne slabă de vită, somon, macrou, sardine, ton, ouă, iaurt, brânză cu conţinut scăzut de grăsimi, lapte, sau de origine vegetală, tofu, fasole, linte, năut, nuci, seminţe, orez brun, ovăz, hrişcă. Este bine să se limiteze consumul de carne roșie grasă sau produse lactate integrale pentru a evita creșterea nivelului de colesterol și riscurile cardiovasculare”, a sfătuit nutriționistul.

În cazul în care se consumă mai mult proteine vegetale, specialistul recomandă să se facă combinații pentru a asigura toți aminoacizii esențiali. De exemplu orez cu fasole, linte cu quinoa, pâine integrală cu humus sau unt de arahide, mazăre cu orez.

Indicaţia nutriţionistului este ca în rutina zilnică a vârstnicilor, pentru a maximiza efectele proteinei asupra menținerii masei musculare, să fie incluse exercițiile fizice, în special cele de rezistență  precum ridicare de greutăți. Pentru a-i ajuta pe vârstnici să se alimenteze corespunzător, Camelia Sfarti ne dezvăluie şi un secret:

„Este important ca bătrânii să aibă companie atunci când mănâncă, să fie prezenți la mesele în familie și de asemenea să fie ajutați la procurarea și prepararea hranei pentru a reduce riscurile de malnutriție și carențele alimentare. Este vorba de convivialitate, acea caracteristică a dietei mediteraneene – bătrânii să fie cât mai integrați în familie și comunitate, având posibilitatea să socializeze, astfel se menține pofta de viață și de mâncare”.

 

Publicitate și alte recomandări video