Cum atacă şacalii imobiliari. Zeci de hectare vândute fără ştirea moştenitorilor
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

vineri, 21.01.2022

Cum atacă şacalii imobiliari. Zeci de hectare vândute fără ştirea moştenitorilor

GALERIE
costin_berniccostin-bernic
  • costin_bernic
  • costin-bernic
- +

În domeniul fondului funciar, se vinde şi cloşca de pe ouă, împachetată în blana ursului din pădure. Obosită de 20 de ani de alergătură după moştenirea familiei, o femeie şi-a cedat pe mai nimic drepturile succesorale, în speranţa că va obţine măcar ceva de pe urma proprietăţii confiscate de comunişti. Nu doar că nu a câştigat nimic, dar a pierdut până şi ce câştigase în timp până atunci. De câştigat, au câştigat doar samsarii. Aşa cum rezultă din documentele prezentate de procurori pentru a cere arestarea grupului Sandu-Bernic-Costin, cazul Anei S. este unul strigător la cer în privinţa rapacităţii cu care se poate profita de pe urma disperării unor bătrâni.

Urmaş de boieri, Corneliu S. revendica aproximativ 600 ha de teren în zona Brătuleni – Uricani – Leţcani, dar şi în Plugari. Reuşise să obţină, în 2001, doar cele 10 ha acordate în baza primei legi a fondului funciar, la Leţcani. După ani de procese, reuşise să câştige în instanţă şi 34 ha de pădure în Plugari. Retrocedarea efectivă a pădurii s-a prelungit însă ani buni. Bătrânul a murit fără să-şi vadă pădurea înapoi, iar drepturile succesorale au fost preluate de soţia sa.

În octombrie 2017, Ana S. a l-a mandatat pe Cătălin Gheorghiţă Sandu să întreprindă toate demersurile necesare pentru recuperarea diferenţei dintre suprafaţa de 596 de ha deţinută în total de familie în zona Leţcani şi cea deja retrocedată. Mandatarul urma să fie recompensat cu vârf şi îndesat. Contractul de mandat prevedea ca Sandu să primească jumătate din terenurile adiacente drumului naţional. Cealaltă jumătate trebuia să o vândă în folosul Anei S., urmând să-şi reţină suplimentar orice sumă ar fi depăşit un preţ minm de 50 euro/mp. Terenurile care nu erau învecinate cu DN 28 trebuiau vândute cu minim 4.000 de euro/ha. Orice sumă obţinută în plus urma să-i revină tot lui Sandu. În vârstă deja de peste 70 de ani, Ana S. gândea că-şi va asigura bătrâneţile. Lucrurile aveau să stea însă cu totul altfel.

Momentul zero: a fost cesionată o pădure care nu făcea obiectul procurii

La o săptămână după ce a fost mandatat să lupte pentru averea Anei S., Cătălin Sandu a încheiat cu avocatul Alexandru Tudor Bernic un contract prin care cesiona, în numele Anei S., drepturile patrimoniale ale femeii asupra pădurii de 34 ha din Plugari, contra sumei de 8.950 euro. Pădurea nici nu făcea obiectul procurii pe care o avea Sandu. Cele 34 ha fuseseră deja câştigate în instanţă, procedurile de redactare a titlului de proprietate fiind în curs. Practic, Sandu îi vindea lui Bernic nişte drepturi de proprietate pe care nu le avea. Deşi tranzacţia fusese făcută în numele Anei S., aceasta nu avea să primească nicun ban din cei 8.950 de euro. De altfel, procurorii susţin că plata făcută de Bernic lui Sandu ar fi fost fictivă, întrucât avocatul nu avea nici banii respectivi.

Câteva luni mai târziu, în aprilie 2018, era emis şi titlul de proprietate asupra pădurii, pe numele lui Corneliu S. Încă înainte de a fi redactate hârtiile pe numele lui, pădurea avea deja alt proprietar. Culmea, deşi vânduse în octombrie 2017 drepturile asupra pădurii către Bernic, Cătălin Sandu a încheiat în aprilie 2018 un antecontract de vânzare-cumpărare pentru aceeaşi suprafaţă, cu Ioan Zapodeanu. Latifundiarul a promis 146.000 de euro pentru toată pădurea şi a plătit în momentul semnării antecontractului 10.000 de euro pentru blana ursului din acesta. Sandu a încasat banii pe o promisiune care nu putea fi îndeplinită.

Mişmaşurile cu pădurea din Plugari ar fi trebuit observate de notarul Răzvan Ionuţ Costin, care s-a ocupat de întocmirea hârtiilor. El avea obligaţia legală de a observa că se vând drepturi de proprietate inexistente asupra unei păduri care nu era menţionată în contractul de mandat. Ana S. nu avea să afle niciodată ce se petrecuse cu pădurea moştenită de la soţul său. A decedat la rându-i, în iunie 2018.

Proprietarii decedaţi, o moştenitoare în Australia

Cu drepturile asupra pădurii obţinute de la Sandu, avocatul Bernic şi-a înscris terenul pe rolul fiscal al primăriei Plugari, certificatul de atestare fiscală menţionând că pădurea era deţinută în temeiul unui titlu de proprietate emis pe numele lui Corneliu S. Apoi, a obţinut intabularea pădurii pe numele lui Corneliu S., la sfârşitul lunii iunie 2018. La acea dată, nu doar bătrânul, ci şi soţia sa, erau deja decedaţi. Două săptămâni mai târziu, Bernic a cerut intabularea pe numele său. Cererea a fost respinsă de Oficiul Judeţean de Cadastru, pentru că nu era clară legătura dintre Bernic şi Corneliu S. În fond, Bernic cumpărase dreptul de proprietate de la mandatarul Anei S., nu de la Corneliu S. Ar fi trebuit ca Bernic să prezinte documentele care să arate că Corneliu S. decedase şi fusese moştenit de Ana S., de la care Bernic cumpărase drepturile de proprietate. Or, Ana S. era deja moartă, iar drepturile succesorale ar fi revenit fiicei acesteia din prima căsătorie, Mihaela I., plecată de aproape 30 de ani în Australia. În aceste condiţii, Bernic s-a adresat instanţei şi a obţinut de la Judecătoria Hârlău, cu câteva zile înaintea Crăciunului 2019, înscrierea pădurii pe numele său. Devenea proprietar cu acte în regulă, pentru că Oficiul de Cadastru nu a mai contestat sentinţa.

Avocatul Bernic vinde la un preţ bun pădurea: 1,6 milioane lei

Bernic nu cumpărase însă pădurea pentru a o păstra. În luna mai a anului trecut, el a vândut cele 34 ha către Iliei Airinei, contra sumei de 1,6 milioane lei, contractul fiind autentificat tot de Răzvan Costin. Din această sumă, doar 695.500 lei au intrat efectiv în conturile lui Bernic, restul sumei fiind folosit pentru diverse operaţiuni ale grupului cercetat de DIICOT. O sumă de 315.000 lei a ajuns la mama lui Cătălin Sandu ca avans pentru achiziţionarea a 6.000 mp şi a unor hale şi magazii în Leţcani, de la Zapodeanu şi soţia acestuia. Contractul dintre mama lui Sandu şi Zapodeanu a fost încheiat în aceeaşi zi, tot la notarul Costin. Procurorii DIICOT consideră că suma a reprezentat în fapt cota lui Sandu din „afacere”.

Printr-o metodă similară, dar cu mai puţine complicaţii juridice, şi cele 10 ha din Leţcani ale lui Corneliu S. şi-au schimbat proprietarul. Bătrânul era deja proprietar şi dăduse terenul în arendă. Totuşi, pe 12 octombrie 2017, Sandu a încheiat cu Ioan Zapodeanu, în numele Anei S., o promisiune de vânzare. Zapondeanu s-a angajat să plătească 50.000 de euro pentru cele 10 ha, achitând un avans de 10.000 de euro. O altă promisiune de vânzare, pentru aceleaşi 10 ha, a fost încheiată în iunie 2018 de Sandu şi cu Călin Toma, contra sumei de 45.000 euro, cu un avans plătit pe loc de 3.000 de euro. Din nou, tranzacţiile au fost operate de notarul Costin. Nici acum, proprietarii reali nu au primit nimic.

Dispare şi moştenitoarea din Australia

Dispariţia proprietăţilor din Plugari şi Leţcani a fost constatată întâmplător. Singura moştenitoare a Anei S. era Mihaela I. Domiciliată în Perth, ea se afla prea departe pentru a gestiona eficient proprietăţile din România. Doar că şi aceasta a murit, iar moştenitorii săi au început să se intereseze de averea familiei. Procurorii DIICOT afirmă că membrii grupului infracţional au încercat să obţină şi de la aceştia o procură care să o înlocuiască pe cea dată iniţial de Ana S. Nu au reuşit, iar în cele din urmă s-a ajuns la o plângere penală.

Dosarul în care Cătălin Sandu, avocatul Alexandru Tudor Bernic şi notarul Răzvan Ionuţ Costin sunt acuzaţi de constituirea unui grup infracţional organizat, înşelăciune, spălare de bani, abuz în serviciu şi fals în declaraţii a ajuns de ieri la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Procurorii au contestat decizia Curţii de Apel de respingere a cererii de arestare a celor trei. La rândul lor, avocaţii acestora au cerut anularea controlului judiciar instituit împotriva lor.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Primarul Chirica şi limbajul de mahala

Toni HRIŢAC

Primarul Chirica şi limbajul de mahala

Duritatea de limbaj, libertatea indecentă în apreciere sunt arme politice, dar nu pot fi folosite împotriva unor persoane care nu fac politică. Chiar şi în retorica electorală o asemenea exprimare este de obicei apanajul unor extremişti. Faptul că primarul Iaşului le foloseşte este un derapaj care trebuie sancţionat.

Filmuletul zilei

opinii

Pericolul extremismului

Alexandru CĂLINESCU

Pericolul extremismului

Am întâlnit în ultima vreme mai multe luări de poziţie care atribuiau „intelectualilor” vina pentru ascensiunea extremei drepte. Care intelectuali?

Spaţiile pentru artă din Iaşi. O nouă galerie

George PLEȘU

Spaţiile pentru artă din Iaşi. O nouă galerie

Orice deschidere a unei noi galerii este un act de curaj care trebuie salutat şi sprijinit. O scenă cât mai efervescentă, care va căuta să scape de conservatorism şi provincialismul care au dominat mult prea multă vreme cultura ieşeană, şi care va dori să fie conectată la trendurile globale, va atrage atenţia şi asupra potenţialului creativ local şi va genera mai multe puncte de diseminare a artei contemporane şi educare a publicului.

Critica „de întâmpinare”?

Nicolae CREŢU

Critica „de întâmpinare”?

Nu se mai vorbeşte prea mult, de deja destul de multă vreme, despre o critică de întâmpinare. Ceea ce nu înseamnă, totuşi, că ea ar fi dispărut cu totul, poate, mult mai curând şi de înţeles într-o măsură, doar că a suferit, în noi „contexte”, nu puţine mutaţii, deformări, probabil şi pervertiri. Faţă de ce era ea cel mai adesea, deşi nu lipseau nici atunci simulacrele de „critică”, doar fardate cu aşa o etichetă indulgentă, sub regimul comunist şi controlul lui (nu numai cenzura) asupra activităţii editoriale.

pulspulspuls

Ce Harvard, ce Princeton, ce universităţi de top: uitaţi aicea diplomă, băbăeţ!

Ce Harvard, ce Princeton, ce universităţi de top: uitaţi aicea diplomă, băbăeţ!

Mişcare magistrală, de maestru emerit (nu spunem în ce anume) a rectorul de la „Cuza”, dom’ Tudorel, în aceste zile de plin scandal al pagiatului lucrării de doctorat a premierului Ciucă: a scos şi el la bătaie una din diplomele din sertar, şi nu una oarecare. 

Caricatura zilei

Din cauza Omicron, se lasă cu penalizări

Editia PDF

Bancul zilei

Doi tipi, amândoi casatoriti, stau de vorba: – Nu stiu ce sa ma mai fac! De câte ori vin acasa, dupa ce am ba (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X