Cum au apărut şi cine a inventat notele muzicale
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 22.09.2021

Cum au apărut şi cine a inventat notele muzicale

GALERIE
note muzicale
  • note muzicale
- +

Muzica s-a transmis un timp îndelungat doar prin viu grai. Notele muzicale în varianta pe care o cunoaştem astăzi au apărut în anul 1000 şi au fost inventate de un călugăr benedictin, care era şi dirijorul unui cor.

Cea mai veche notă muzicală datează din jurul anului 2000 Î.Hr. şi a fost scrisă în cuneiformă pe o tabletă descoperită de arheologi în Sumer (Irak), în oraşul Nippur. Pe tableta respectivă se găseau instrucţiuni cu privire la muzică pe care trebuia să o cânţi. Se pare că muzica era compusă în Sumerul antic în armonii de terţe. Cercetările ulterioare au demonstrat că indicaţiile fac referire la coardele unei lire, al cărui acordaj este descris pe tabletă. Acestea sunt cele mai vechi melodii găsite.   

În Grecia Antică, un sistem de note muzicale a apărut undeva prin secolul al VI-lea Î.Hr. În zilele noastre se găsesc păstrate mai multe compoziţii complete, dar şi fragmente care au supravieţuit trecerii timpului. Un astfel de exemplu este epitaful Seikilos care datează de prin secolele II ÎHr.-I D.Hr. Notaţia propriu-zisă se realiza prin amplasarea unor simboluri deasupra silabelor textului. De asemenea şi Imnurile Delfice folosesc această notaţie. Se pare însă că notaţia muzicală grecească dispare în perioada declinului Imperiului Roman.

În vestul Europei muzica a evoluat puţin diferit. În anul 500, scriitorul Boethius a introdus notarea muzicală cu litere. Acesta a atribuit 15 litere pentru două octave. Însă sistemul pe care îl cunoaştem cel mai bine şi care este folosit şi astăzi a fost inventat în anul 1000 de către un călugăr benedictin pe nume Guido d'Arezzo. Acesta era şi dirijorul unui cor şi a dat nume notelor muzicale pe baza imnului gregorian "Ut queant laxis" folosind prima silabă a fiecărui rând:

Ut queant laxis 
Resonare fibris 
Mira gestorum 
Fanuli tuorum 
Salve pelluti 
Labii reatum 
Sancte Joannes

Sistemul inventat de Guido D'Arezzo (foto dreapta) folosea sunetele „Ut, Re, Mi, Fa,Sol, La, Si” pentru a reprezentat o octavă. Notele aveau forme noi şi punctelor le-a fost adăugate picioare sau liniuţe în funcţie de lungimea lor. A apărut şi portativul cu cinci linii, iar neumele au luat formă de romb. Pe la 1600 neumele au devenit rotunde şi a fost posibilă notaţia muzicală aşa cum este păstrată şi astăzi. Ulterior sunetul „Ut” este înlocuit cu sunetul „Do” de la cuvântul „Dominus”(Dumnezeu), pentru ca Dumnezeu să fie începutul scării muzicale.   

Un pas important în evoluţia notelor muzicale se face în secolul al XIII-lea, când Franco de Cologne scrie lucrarea „Ars cantus mensurabilis”. În această lucrare Franco de Cologne a încercat să codifice tonalitatea sunetelor şi durata acestora. Lucrarea este bună, dar limitată deoarece notele erau fie lungi (întregi), fie scurte (o treime din nota întreagă).  
Deşi la început sistemele de notare muzicală au dat dovadă de o varietate mare, în secolele XVII – XVIII notele muzicale au început să fie standardizate, ajungând-u-se la forma pe care o cunoaştem astăzi.

Sursa: adevarul

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

AUKUS: o ofertă de nerefuzat

Lucian DÎRDALA

AUKUS: o ofertă de nerefuzat

Este greu de crezut că relaţia instituţională a UE cu Australia va rămâne aceeaşi, în condiţiile în care Franţa ar putea bloca în Consiliu viitorul acord de liber schimb, aflat în faza finală a negocierilor.

Filmuletul zilei

opinii

Lecţia 9/11

Florin CÎNTIC

Lecţia 9/11

Deşi, pentru români, 11 septembrie ar fi trebuit să rămână în istorie drept data cuceririi Plevnei (în 1877), noi nu vom putea uita, totuşi, ziua de 11/09 a anului 2001. Poate nu ar fi rău să medităm la sângeroasa lecţie care a fost servită atunci lumii civilizate.

După liceul militar

Radu PĂRPĂUȚĂ

După liceul militar

... Am venit cu coada între picioare de la liceul militar. Am pierdut un an. De ce? S-a întâmplat aşa (dar eu nu cred că s-a întâmplat, am aproape convingerea că a fost premeditat, să mă înveţe minte să nu mă mai retrag de la măreţul liceu) pentru că s-a întârziat cu trimiterea situaţiei mele la învăţătură de la liceul milităros. În aceste condiţii, directorii de la liceele din Iaşi nu au acceptat să mă înscriu. Tata a încercat la mai multe licee - nimic.

Rarităţi la Festivalul „George Enescu”

Alex VASILIU

Rarităţi la Festivalul „George Enescu”

Concertele ordonate vineri, sâmbătă, duminică şi luni au prilejuit audiţii unice pentru că opus-urile prezentate ajung extrem de rar sau nu ajung deloc pe scenele noastre de concert. Un prim argument a aparţinut ansamblului Les Dissonances, avându-l ca dirijor şi solist la vioară pe David Grimal.

pulspulspuls

Una vorbeşte la Bucale, alta gavareşte pentru noi în târg...

Una vorbeşte la Bucale, alta gavareşte pentru noi în târg...

Dom’le, oare ce mănâncă, ce bea, sau poate ce fumează dom’ premare Mihăiţă de le serveşte cu atâta nonşalanţă prin interviuri din afara Iaşului încât îngheaţă apele, nu alta, dar parcă îi ia şi pe toţi de gogomani, imaginându-şi că nu ştie lumea ce şi cum? 

Caricatura zilei

George, prietenul paharului

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.