Cum au contribuit angajările pe ochi frumoși de la Spitalul de Copii Iași la deficitul bugetar

Bugetul de stat este o noțiune abstractă, plină de necunoscute. Pe de o parte, cei care urmează să beneficieze de fonduri de la buget nu înțeleg cum se adună banii acolo și mai ales cum sunt exact cheltuiți. De partea cealaltă, cei îndreptățiți să-l împartă sunt incapabili sau chiar rău-intenționați în modul cum distribuie banii. Cel mai bine a sintetizat această filosofie de viață fostul premier PSD Marcel Ciolacu: „Mă doare la organul genital de deficitul bugetar”, ar fi spus oficialul într-un cadru privat, când a fost atenționat că lucrurile scapă de sub control. Bugetul este văzut ca un coș plin cu bani, ce stă în piața publică, iar fiecare ia de acolo câte ceva. Nici nu contează cum este ținut coșul plin tot timpul. Nu interesează pe nimeni, sau nimeni nu se gândește că, dacă nu pui nimic în coș, la sfârșitul lunii se va goli și așa va rămâne.

Exprimările licențioase ale, probabil, celui mai incapabil premier din istoria României sunt regăsite în aspecte cât se poate de practice ale vieții de zi cu zi. Un raport de audit realizat de Camera de Conturi Iași la Spitalul de Copii „Sfânta Maria” din Iași și publicat la jumătatea lunii septembrie arată că, în această unitate medicală, angajările se făceau după bunul plac al managerilor instituției. Au fost documentate, pe parcursul anilor 2022 și 2023, cel puțin trei cazuri de angajări care au sărit bine de cadrul legal. Este vorba despre șeful de la Serviciul privat pentru situații de urgență propriu și doi medici de la Laboratorul de radiologie și imagistică medicală și de la Laboratorul de analize medicale. În primul caz, persoana era pensionată pe caz de boală și nu respecta aptitudinile fizice impuse, în cel de-al doilea nu erau posturi disponibile, iar în cel de-al treilea, medicul nu avea specializarea cerută. Mai mult, tot în cadrul acestui spital au fost acordate sporuri fără drept, arată același document. Pagubele sunt însemnate. Camera de Conturi vorbește de peste un milion de lei. La prima vedere, sumele par a fi mici. Ce mai reprezintă acum 200.000 de euro – un apartament ceva mai răsărit într-un complex de blocuri noi. Adevărat. Acum însă, faceți un exercițiu de imaginație și gândiți-vă la toată țara.

La începutul verii, conform Institutului Național de Statistică, în România erau 373 de spitale de stat. Dacă doar la jumătate dintre ele ar fi întâlnită situația de la Spitalul de Copii „Sfânta Maria” din Iași, atunci vorbim de sume de ordinul sutelor de milioane. Apoi, amintiți-vă că în România avem și alte instituții: școli de stat, universități, consilii locale în comune, orașe, municipii, consilii județene în județe, prefecturi, instituții deconcentrate, poliție, armată, SRI, aparatul magistraților sau cel administrativ central. De exemplu, numai în județul Iași sunt circa 90 de comune. Dacă fiecare dintre ele angajează doar un om în plus față de necesar ori cheltuie doar 10.000 de euro fără rost sau îi bagă în contul unui fin, cumnat, soră sau amantă, atunci vedeți că fiecare leu sau om în plus contează? Nu-i așa că lucrurile par ceva mai clare? Dacă fiecare se uită doar în dreptul său, a angaja un om în plus pare puțin, dar la nivel național este enorm. Așa s-a ajuns ca în loc de circa 800.000 de angajați la stat, să avem aproape 1,35 milioane. Saltul a fost etapizat, puțin câte puțin, dar acum bugetul este pur și simplu sufocat.

S-a ajuns în acest punct din cauză că nimeni nu a fost atent la coșul cu bani din mijlocul pieții. Tuturor li s-a părut că au luat puțin. Apoi, regulile au fost evitate, fiindcă era simplu pentru cei care distribuiau banii să evite diversele praguri de control. Iar lipsa totală a repercusiunilor i-a îndemnat, practic, pe toți să bage mâna cât mai adânc în coșul din mijlocul pieței. Era o oportunitate care nu putea fi ratată sub nicio formă. Mai mult, aproape totdeauna, fără excepție, în mod natural, oamenii nu sunt atenți la coșul comun, dar, în viața lor privată, sunt extrem de zgârciți. Este ceea ce putem numi hazard moral. Ca să scăpăm din această capcană și să nu ajungem periodic în situații aparent fără ieșire, avem nevoie de disciplină, de voință și de empatie față de cei care-și rup lunar, în majoritatea timpului fără voia lor, o sumă mai mare sau mai mică și o plătesc către Guvern pentru întreținerea bugetului de stat. Motorul economiei vine din mediul privat, și fără acest gest lunar cealaltă parte ar fi în faliment perpetuu. Grija față de banii publici ar trebui să fie maximă și nu opțională, așa cum au dat dovadă managerii de la Spitalul de Copii „Sfânta Maria” din Iași.

Publicitate și alte recomandări video