anunturi
grandchef
Mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

miercuri, 30.11.2022

Cum au intrat Bosia şi Coarnele Caprei în războiul cu Vladimir Putin? Invazia a dat în clocot afacerile

GALERIE
fabrica-arme2fabrica-armefabrica-arme1fabrica-arme3fabrica-arme5
  • fabrica-arme2
  • fabrica-arme
  • fabrica-arme1
  • fabrica-arme3
  • fabrica-arme5
- +

Pandemia de Covid 19 şi declanşarea războiului din Ucraina, două evenimente majore, care au marcat activitatea economică a unor întregi sectoare, au creat premizele unei dezvoltări spectaculoase pentru câteva fabrici din Iaşi. Producătorii români de ţesături laminate pentru combinezoanele Covid, utilizate de lucrătorii din prima linie de luptă împotriva pandemiei, sau cei care fac ţesături pentru paraşute sau pentru echipamente militare, cei care cos uniformele militare şi vestele antiglonţ păreau să fie printre puţinii favorizaţi de noua realitate. Realitatea de la Iaşi este însă alta: antreprenorii, care au făbricuţe în mai multe comune ieşene, spun că statul român preferă să comande din străinătate, în vreme ce clienţii lor vin din ţările vestice.

În zona industrială a Iaşului funcţionează mai multe fabrici care produc ţesături tehnice, pentru veste anti glonţ şi pentru paraşute sau uniforme militare şi de poliţie. SC Cora Textiles este una dintre acestea.

Produce veste anti glonţ pentru Marea Britanie, Germania, Belgia, Spania şi Franţa. Modelul, materialul şi mărimile sunt trimise de clienţi. Firma ieşeană produce doar “husele” pentru vestă, adică învelişul textil, iar protecţia antiglonţ şi-o asigură clienţii.

Ieşenii de la Cora Textiles spun că îmbracă de zece ani soldaţi şi poliţişti din UK, cu Germania au încheiat un contract pe o durată mare (din octombrie 2021 până în 2026), iar celelalte ţări îi solicită mereu.

Vestele se croiesc la Cora Textiles, „pentru fiecare burtă în parte”, glumesc angajaţii ieşeni ai fabricii, care nu cos vestele după clasicele tipare pe mărimi S, M, L, etc, ci după măsurătorile exacte ale celor care urmează să poarte vestele anti glonţ. Iar când se referă la “fiecare burtă”, se referă, de fapt, la fiecare burtă de militar sau poliţist neamţ, belgian, fancez, etc, pentru că burţile armatei române nu se îmbracă cu veste făcute aici.

Administratorii Cora Textiles spun că niciodată nu au primit comenzi din România.

Piaţa din Ucraina s-a mutat la Iaşi

Înainte de declanşarea conflictului armat din ţara vecină, Ucraina avea multe comenzi pentru echipament militar, în special pentru Italia, spun specialiştii din Iaşi, care recunosc că din februarie au simţit o uşoară creştere a cererii. Iar unii producători au ajuns să refuze comenzi, însă nu capacitatea de producţie a fost factorul determinant în refuzul lor, spun ei, cât creşterea preţului la energie şi gaze.

Ca să poată funcţiona în continuare, fără blocaje până la primirea banilor pentru eventualele comenzi suplimentare, producătorii de la Cora Textiles au preferat să se asigure că vor avea căldură în ateliere pentru angajaţi şi să îşi crească producţia într-un ritm mai lent.

Creşterea este mai lentă, scade profitul, dar menţin deschise punctele de lucru în care 230 de angajaţi asigură producţia de veste antiglonţ pentru Europa Occidentală.

Ultima investiţie au făcut-o în această săptămână, prin achiziţionarea a şase maşini de cusut noi, care au costat 250.000 euro. “Avem secţii la Holboca, Răducăneni, deschidem la Coarnele Caprei, avem Tomeşti, Bosia-Ungheni – nu aducem omul la noi, ducem fabrica la om”, a explicat Radu Rîşca, administratorul SC Cora Textiles.

Lipsă mare de personal

Problema cu care se confruntă producătorul ieşean de veste anti glonţ este cea de personal:

“Am mereu oferte de muncă pentru 20-30 de angajaţi. Salariile încep de la 2650 de lei net, dar banii ăştia sunt pentru cei care nu cunosc încă meserie, sunt la început şi învaţă. Cei care deja cunosc meseria iau salarii de 3.000-3.200 lei. La ei se adaugă bonuri de masă şi cheltuieli pentru transport. Facem cursuri, pregătire profesională, îşi iau diplome la noi. Liceele de profil, în proporţie de 90% îşi fac practica la noi. Dar din 300, rămân 1-2 să se angajeze. E mai uşor să primeşti ajutor social şi să nu faci nimic”.

Tocmai de aceea, Cora Textiles intenţionează să îşi extindă activitatea pe partea de şcolarizare şi pregătire a personalului.

În primul an de pandemie, cifra de afaceri a firmei a crescut cu 2,7 milioane de lei, iar în al doilea an cu puţin peste 500.000 de lei, ajungând astfel, în 2021, la 17,9 milioane de lei cifră de afaceri şi 2,7 milioane lei profit. Mai relevant este însă că firma a înregistrat în fiecare an creşteri, cu o singura excepţie (2014).

Deşi aceste creşteri nu cunosc salturi majore, şi fără ajutorul statului român, producătorul ieşean reuşeşte să îşi desfăşoare activitatea şi să asigure locuri de muncă şi pentru câteva sute de angajaţi.

O altă firmă: Majutex. „Am început acest bussiness cu tata”

Nici MAJUTEX, fabrică de textile din Iaşi în care se produce material pentru veste anti glonţ sau pentru paraşute, nu a simţit vreun sprijin din partea statului român. Ba dimpotrivă.

“Am început acest business cu tata, acum 30 de ani, m-am specializat şi l-am continuat. Producem ţesături speciale, între altele pentru veste anti glonţ şi pentru paraşute.De crescut, creştem în fiecare an câte puţin, dar nu pot spune că după izbucnirea conflictului din Ucraina am simţit vreo schimbare bruscă în comportamentul clienţilor”, a mărturisti Iulian Mancaşi, administratorul SC Majutex SRL.

“În schimb, m-a afectat pandemia, pentru că am produs ţeasături laminate pentru combinezoanele Covid şi am rămas cu stocuri mari. Mari. Cât de mari? Mari! De ce? Pentru că statul român a decis să cumpere din afara ţării. Dar asta e, sunt producător în România, trebuie să supravieţuiesc”, a conchis Iulian Mancaşi.

În primul an de pandemie, cifra de afaceri a firmei Majutex a crescut cu aproape jumătate de million de lei, iar anul trecut cu 1,6 milioane de lei.

Belgienii produc tot la Iaşi

Tot la Iaşi, mai există o firmă care îmbracă poliţiştii şi soldaţii din ţările membre ale Uniunii Europene. SC Motexco SRL, firmă cu acţionariat 100% belgian (asociat unic fiind SEYNTEX N.V.).

Dacă în 2004, la 5 ani de la înfiinţare, Motexco Iaşi exporta în jur de 250.000 de uniforme pentru armata, aviatorii, pompierii şi politia statelor din Europa, holdingul belgian a produs la Iaşi, în pandemie, echipamente cu care a câştigat licitaţii publice organizate de mai multe servicii de ambulanţă şi spitale din România.

Iar potrivit datelor din portalul SEAP, în iulie 2022 a mai câştigat un contract important pentru realizarea de articole de îmbrăcăminte pentru uniformele combat, tot pentru România. Cifra de afaceri în primul am de pandemie nu a crescut spectaculos (de la 27,7 milioane de lei în 2019 la 30,5 milioane lei în 2020).

Însă anul 2020 a adus o schimbare majoră pentru firma belgiană de la Iaşi, astfel încât în 2021 cifra de afaceri a ajuns la 94,5 milioane de lei. Iar profitul, care a fost în 2019 de minus 404.750 lei, a ajuns în 2021 la 4,2 milioane de lei. Asta şi în condiţiile în care numărul de angajaţi a scăzut de la 350 în 2019, la 319 în 2020, ajungând la 268 în 2021.

Aşa cum o arată şi graficul, cifra de afaceri a crescut mai mult ca niciodată pentru Motexco în 2020 – 2021.

A doua firmă a belgienilor: Sioron

Sioron SRL, o altă firmă cu sediul la Iaşi, dar în care tot belgienii sunt cei care deţin toate acţiunile (mai exact holdingurile Sioen NV 95% şi Sioen Industries NV – 5%), iar administratorii, patru în total, sunt de asemenea, belgieni.

Siorom ocupă Locul 1 in Top Afaceri Romania, judetul IASI, pe domeniul CAEN 32: Alte activitati industriale, cu o cifră de afaceri de 64.766.343 lei în 2021, cu 11,5 milioane mai mare decât în 2020. Siorom are 329 de angajaţi care produc echipamente din gama de protecţie profesională destinată muncitorilor, poliţistilor şi sunt identificaţi ca experţi în special pe echipamente pentru pompieri.

Îşi exportă producţia în special în ţări din Europa Centrală şi de Vest şi nu au contracte cu autorităţile române.

Coincidenţă sau nu, în perioada pandemiei creşterea spectaculoasă a firmei de afaceri s-a înregistrat tocmai de către firma (belgiană) care a avut contracte cu statul român, în vreme ce restul firmelor de confecţii şi textile pentru armată de la Iaşi cresc într-un ritm constant, dar mult mai lent, pe baza partenerilor străini. Statul român nu işi susţine propria industrie, iar antreprenorii locali s-au resemnat şi nu mai aşteaptă susţinere din partea autorităţilor. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Upgrade pe flancul estic al NATO

Lucian DÎRDALA

Upgrade pe flancul estic al NATO

Agenda miniştrilor de externe nu se putea limita la situaţia din estul Europei, dată fiind anvergura geopolitică globală a Alianţei. Vom vedea, probabil, un efort de consolidare a unei poziţii unitare faţă de China, principalul competitor strategic al Occidentului.

opinii

Mândru că sunt

Florin CÎNTIC

Mândru că sunt

De Ziua Naţională, pe lângă pocnetele sticlelor de şampanie şi exploziile artificiilor, mai stăruie un zgomot de fond: concertul înfundat al pumnilor bătuţi în piept de compatrioţii care, asemenea popcornului în tigaia încinsă, se înfoaie bombastic, „mândri că sunt români”.

Să nu-i jignim pe ruşi

Radu PĂRPĂUȚĂ

Să nu-i jignim pe ruşi

Aşa spunea preşedintele Macron cu ceva timp în urmă: Vai, vai, să nu-i jignim pe ruşi!

Muzicieni români în lume

Alex VASILIU

Muzicieni români în lume

Este titlul potrivit unei rubrici săptămânale de ziar, al unei emisiuni radiofonice cu acelaşi ritm de difuzare pentru că, fără intenţia părtinirii Eutherpei faţă de alte muze artistice, în limbajul sonor cult se exprimă pe înţelesul auditorilor de pretutindeni cei mai mulţi autori şi interpreţi români. Aleg numai câteva exemple:

pulspulspuls

Pro şi contra părintelui Calistrat, căruia pe drept i se mai spune şi „Ciocanul Sfântului Vasile”

Pro şi contra părintelui Calistrat, căruia pe drept i se mai spune şi „Ciocanul Sfântului Vasile”

Multă lume îl sună pe amicul nostru Archibald Tănasă ca să pună o vorbă bună în dreptul părintelui Calistrat, căruia după moliftelnic i s-ar mai putea spune şi „Ciocanul Sfântului Vasile”, în engleză „Master of monk’x boxing”, sau „Ninja de la Vlădiceni”, după ce a pocnit şi a trântit la pământ una sau două enoriaşe la intrarea în mănăstirea unde slujea. 

Caricatura zilei

Iohannis, cu așteptările înșelate

Editia PDF

Bancul zilei

Tata, tata! Avem lupi în bloc? Nu, puiule, vecinii îsi citesc facturile la curent si gaze!

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.