Primăria vrea să construiască blocuri din banii „gratis” oferiţi Iaşului prin intermediul PNRR. Alte oraşe mari din ţară au optat pentru achiziţia de mijloace de transport: Timişoara cumpără troleibuze, Oradea tramvaie, iar Clujul autobuze electrice. În cadrul unei componente a PNRR („fondul local”), fiecare localitate beneficiază de alocarea unei sume fixe pentru proiecte: în cazul Iaşului şi a celorlalte municipii reşedinţă de judeţ, alocarea este de 12,5 milioane euro, fără a fi un apel competitiv. Aceşti bani pot fi utilizaţi doar pentru proiecte ce ţin de mobilitate urbană, construirea de locuinţe şi reabilitarea clădirilor publice. Este prima atragere de fonduri din PNRR pentru autorităţile locale, iar termenul de depunere a proiectelor este 30 mai. Astăzi, consilierii locali vor dezbate oportunitatea construirii de locuinţe sociale din banii prealocaţi. De precizat că PNRR are şi alte componente unde sunt depuse şi alte tipuri de proiecte de către autorităţi.

Blocurile vor fi ridicate în Grădinari

Planul Primăriei este de a amenaja 180 de apartamente în zona Metalurgie – Grădinari. În prezent, în zonă sunt în construcţie patru tronsoane de bloc (72 de apartamente) cu fonduri de la bugetul local: contractul de proiectare şi execuţie a fost semnat în octombrie 2017, dar proiectul a întâmpinat mari dificultăţi în implementare. Contractul iniţial a fost reziliat, iar, în vara anului trecut, au fost scoase la licitaţie lucrările rămase de executat, dar procedura a fost anulată în martie 2022 („oferte inadmisibile”). Cel mai probabil, licitaţia va fi relansată. Astfel, au trecut aproape 5 ani de la semnarea primului contract, iar lucrările pentru amenajarea a 72 de apartamente încă nu sunt finalizate. În context, amintim că fiecare proiect realizat prin PNRR trebuie implementat până în iunie 2026. Rămâne de văzut dacă proiectul pentru amenajarea a 180 de apartamente va putea fi implementat în termenul impus (circa 4 ani). Spre diferenţă, în mediul privat, în 4 ani sunt construite ansambluri imobiliare majore cu mii de apartamente.

Cum arată fondul locativ actual al Primăriei

Primăria are în proprietate sau administrează peste 1.500 de locuinţe, în condiţiile în care, în acest an, sunt înregistrate peste 7.100 de solicitări de spaţii locative. În apartamentele din blocurile din Grădinari ar urma să locuiască persoane aflate în dificultate din grupuri vulnerabile, conform documentelor suport ataşate proiectului de hotărâre care va fi discutat astăzi în plenul Consiliului Local (CL). Potrivit sursei citate, se are în vedere inclusiv o posibilă recazare a chiriaşilor care locuiesc în imobile din zona centrală a Iaşului, cu scopul ulterior de a fi iniţiat un program de renovare şi consolidare a Centrului Istoric. „O altă problemă cu care se confruntă Municipiul Iaşi se concretizează în aglomerarea ocupării spaţiilor de locuit situate în imobilele de tip cămin”, se mai arată în proiect. În acest sens, sunt amintite patru imobile din Canta, Tudor Vladimirescu, Cantemir şi Bularga. În aceste clădiri sunt circa 300 de locuinţe (apartamente sau camere) în care locuiesc peste 760 de persoane, iar cel puţin 60% dintre locatari nu au loc de muncă stabil sau nu urmează o formă de învăţământ, conform unui studiu realizat de Primărie. „Lipsa construcţiilor noi de locuinţe (sociale, n.r.) din ultimii 10 ani a generat aglomerarea excesivă a fondului locativ”, se precizează în studiu, fiind adăugat faptul că, în prezent, există 110 solicitări din partea chiriaşilor de atribuire la schimb a unei locuinţe mai spaţioase în raport cu numărul de membri de familie.

La aceste probleme se mai adaugă una: numeroasele imobile naţionalizate a căror durată normală de folosinţă este depăşită, fiind construite în special la începutul secolului trecut. „Repartizarea locuinţelor pentru tineri aflaţi în situaţie de risc, aparţinând unor grupuri vulnerabile, destinate închirierii, construite şi date în exploatare, se va face după criterii stabilite în schema de finanţare PNRR”, se mai precizează în document. În principiu, beneficiarii trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, să aparţină unui grup/comunitate vulnerabilă, să aibă un venit mediu net pe persoană sub nivelul salariului mediu net pe economie, să nu deţină un alt spaţiu locativ şi să locuiască într-o locuinţă supraaglomerată şi precară. Criteriile trebuie îndeplinite de beneficiari în mod cumulativ.

Cum mai puteau fi utilizaţi banii

În ghidul publicat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei se arată că cei aproape 12,5 milioane euro pot fi utilizaţi pentru proiecte în domenii precum mobilitate urbană, construirea de locuinţe sau reabilitarea clădirilor publice. Pentru primul tip de proiecte au optat mai multe oraşe mari ale ţării: Clujul cumpără autobuze electrice, Timişoara troleibuze, iar Oradea tramvaie. Achiziţia de la Cluj presupune 18 mijloace de transport şi va fi derulată în parteneriat cu Primăria comunei Floreşti, autobuzele urmând să deservească zona metropolitană. Inclusiv la Iaşi putea fi făcut un astfel de parteneriat, caz în care şi banii alocaţi comunei se includeau în proiect. „În cazul unui parteneriat format între un municipiu reşedinţă de judeţ şi 3 comune, suma maximă ce poate fi solicitată este de 13,5 milioane euro”, se arată în ghidul Ministerului.

Suma creşte datorită aportului comunei, pentru fiecare astfel de unitate administrativ-teritorială fiind alocaţi circa 330.000 euro. Ideea unei noi achiziţii de vehicule nepoluante ar fi fost şi în concordanţă cu strategia de dezvoltare a transportului metropolitan, în condiţiile în care, din ianuarie 2023, CTP ar urma să efectueze curse regulate pe 20 de rute spre 9 comune, iar necesarul de vehicule este de 21 de autobuze şi 12 midibuze. La capitolul mobilitate urbană, banii mai puteau fi utilizaţi, în afara de achiziţia de vehicule, şi pentru sisteme inteligente de management sau infrastructuri pentru biciclete. Totuşi, o altă oportunitate pe care o va avea Primăria Iaşi în acest sens va fi în septembrie 2022, atunci când va avea loc a doua rundă de atragere de bani din fondul local al PNRR: fondurile necontractate în prima rundă la nivel naţional vor fi accesate pe principiul „primul venit, primul servit”.