Cum este primit programul „Cornul şi laptele“ în şcolile de la oraş şi sate
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 11.04.2021

Cum este primit programul „Cornul şi laptele“ în şcolile de la oraş şi sate

GALERIE
laptele si cornul
  • laptele si cornul
- +

Programul „Cornul şi laptele“ nu este tot timpul apreciat de către elevii de la oraş. Astfel, dacă în multe dintre şcolile din zonele rurale masa din pauza mare este mult aşteptată de către elevi, aceştia provenind din familii sărace şi nu au pacheţel de acasă, în instituţiile de învăţământ din oraş, mulţi dintre elevi aruncă cornurile prin clase sau refuză să îl ia. 

Unul dintre motivele pentru care se întâmplă acest lucru este, conform declaraţiilor unor elevi, calitatea proastă a produselor. Chiar şi aşa, directorii şcolilor declară că programul se desfăşoară fără probleme. „La noi, programul se desfăşoară normal, şi nu au existat situaţii în care produsele să fie refuzate. Doar în cazul în care elevii absentează se face o situaţie cu o zi înainte şi se comunică situaţia către Consiliul Judeţean“, a declarat prof. Elvira Rotundu, directorul Colegiului Naţional „Costache Negruzzi“ din Iaşi.

În mediul rural, cornul se mănâncă de nevoie

În mediul rural, masa de prânz este însă mult aşteptată de către elevii cu o situaţie financiară precară. La Voineşti, cornul şi laptele reprezintă singura masă pe care elevii o iau până se întorc acasă. „În şcoala noastră nu au existat pro­ble­me, iar elevii sunt bucuroşi să primească produsele. Încurajăm chiar să le dăm copiilor cornul şi laptele încă de dimineaţă, pentru că sunt elevi care nu au mâncat nimic acasă. Chiar dacă mai sunt unii care nu mănâncă aceste produse, i-am încurajat să le dea colegilor care au mai mulţi fraţi acasă“, a declarat Maria Marciuc, directorul Şcolii Gimnaziale „Ioan D. Romanescu“ din Voineşti. Chiar dacă produsele nu sunt refuzate de către cei mai mulţi dintre copiii de la sate, acestea reprezentând singura lor masă, cadrele didactice sunt totuşi nemulţumite de calitatea cornului şi laptelui. „Ne-am bucura dacă s-ar oferi altceva sau dacă produsele ar avea o calitate mai bună. Aşteptăm să vedem dacă se va introduce programul cu masa caldă, dar până atunci ne bucurăm şi de ceea ce se oferă acum“, a mai declarat direcorul şcolii din Voineşti.  Până la o viitoare introducere a prânzului cald însă, în jurul şcolilor din Iaşi, vor mai putea fi văzute pe jos produse neconsumate de către elevi. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Încercare pe înaintare, cu speranţe de transformare

Nicolae GRECU

Încercare pe înaintare, cu speranţe de transformare

Chiar dacă şansele sunt minime, demersul oamenilor de rugby ieşeni demonstrează că sportul acesta se încăpăţânează să existe, să renască şi să reziste în dulcele târg.

Filmuletul zilei

opinii

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (III)

Eugen MUNTEANU

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (III)

Sunt relevate în continuare explicaţiile etimologice aberante date unor termeni importanţi în limba română, precum cneaz şi voievod, şi concluziile istorice inadecvate rezultate din respectivele etimologii.

O Iubire şi nouă fericiri

pr. Constantin STURZU

O Iubire şi nouă fericiri

Când m-am decis să urmez Filosofia, licean fiind, cineva m-a trimis să discut cu un venerabil profesor din acest domeniu. "Care este preocuparea sau tema centrală a Filosofiei?", m-a întrebat dumnealui, încă de la primele cuvinte. "Fericirea!", am răspuns eu spontan. Profesorul s-a uitat puţin dezamăgit la mine: "Nu. Ci disputa dintre materialism şi idealism". 

Urbanismul slăbiciunilor

arh. Ionel OANCEA

Urbanismul slăbiciunilor

Frumuseţea urbei noastre datorează mult colinelor. Din mulţimea lor, Boris Crăciun identifică pe cele şapte semnificative: Repedea, Cetăţuia, Miroslava, Breazu, Copou, Ciric şi Tătăraşi. Centrul e dominat de mănăstirea Golia şi Mitropolie, iar pe cele din jur se ridică mănăstirile Cetăţuia şi Miroslava. Şi constructorii acestor monumente au avut în preocupare riscurile fundării pe terenurile instabile. 

pulspulspuls

L-aţi uitat pe politicianul care venea la Primărie cu Buceagul Ceapeului? Iacătă-l la uşă!

L-aţi uitat pe politicianul care venea la Primărie cu Buceagul Ceapeului? Iacătă-l la uşă!

Pentru că ne-am jurat în barbă să ne ferim de politichie şi de politicieni măcar sâmbăta, pe uichend, aicea la rubricuţă, haideţi aşadar să părăsim olecuţă acest miraculos tărâm. 

Caricatura zilei

Conducere autonomă nivel 6

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.