Avansul lent al activităţii de turism în Iaşi a determinat apariţia unor acţiuni menite să scoată oraşul (şi judeţul) din cvasianonimatul pe care nu-l merită. Încercări de atragere a mai multor vizitatori au mai fost în ultimii 30 de ani, dar fără un efect vizibil pe moment. În ciuda acestor eforturi, deloc puţine, şi a numeroaselor atracţii pe care ieşenii le cunosc bine, numărul de vizitatori a crescut cu o viteză egală cu cea a dezvoltării şi modernizării oraşului. Adică prea puţin. Cea mai bună metodă de punere în valoare a monumentelor este indicarea drumului până la ele. Dacă Palatul Culturii, clădirea-simbol a Iaşului, este situat „la vedere“, în aşa-numita zonă a „kilometrului 0“, Curtea domnească de la Hârlău – mai bine zis, ce a mai rămas din ea – este ascunsă sub bălării.

Exerciţii de orientare pe teren

Cu trei ani în urmă, Primăria a lansat o aplicaţie, Iasi Official App, care conţine informaţii privind puncte de interes, evenimente şi mai ales traseele de străbătut până la acestea. Până acum, aplicaţia a fost „probată“ de peste o mie de curioşi, însă, potrivit paginii dedicate de pe Google Play, doar jumătate dintre cei invitaţi să-i acorde o notă de la 1 la 5 i-au dat punctajul maxim.

Puteți consulta aici Strategia de Turism a Municipiului Iași și a Zonei Metropolitane: 

Compania care a realizat aplicaţia a pregătit şi o hartă – da fapt, două, una pentru municipiu şi una pentru judeţ, prima fiind mult mai avansată: iasi-city.map2web.eu, respectiv iasi-county.map2web.eu. Ambele sunt variante în construcţie, deşi harta municipiului este foarte cuprinzătoare şi precisă. Totuşi, nimeni din Primăria Iaşi nu ne-a putut lămuri când va fi pe deplin operabilă.

O asociaţie pentru Destinaţia Iaşi

Strategia de Turism a municipiului Iaşi şi a Zonei Metropolitane, elaborată pentru perioada 2018-2030 de un grup de profesori ai Facultăţii de Geografie, cu sprijinul unor colegi de la Istorie, al Primăriei şi al unor instituţii locale, trece în revistă situaţia în prezent, oportunităţile, resursele şi atuurile din Iaşi şi împrejurimi şi propune mai multe direcţii de acţiune. Una dintre ele este înfiinţarea unei structuri cu rol de management şi marketing a Destinaţiei turistice Iaşi şi a regiunii Moldova. „Este o structură asociativă în curs de elaborare. Din ea vor face parte agenţii de turism, hoteluri, instituţii de cultură, autorităţi locale şi reprezentanţi ai mediului academic“, ne-a explicat Anca Zotta, directorul Centrului de Informare Turistică. „Asociaţia ar urma să utilizeze taxa hotelieră care se colectează din ianuarie 2018 şi să întreprindă acţiuni concrete în dezvoltarea ofertei turistice a Iaşului şi promovarea destinaţiei în exterior“, a precizat, la rândul lui, Mihai Bulai, prodecan al Facultăţii ieşene de Geografie şi Geologie, numind această asociaţie „prioritatea zero“. Nu este o inovaţie locală: Oradea are de mai mult timp propria Asociaţie de Management al Destinaţiei (AMD) constituită după aceeaşi regulă şi care e dată drept exemplu de bună practică.

De la Muzeului Satului (Cucuteni), la Muzeul Comunismului

Strategia propune construirea imaginii de marcă a Iaşului şi promovarea ei, dar şi realizarea unui Salon de Turism al Moldo­vei istorice. Nu sunt uitaţi actorii din industria turismului, care vor beneficia de un centru de instruire, de o şcoală de vară, de crea­rea unei baze de date, respectiv o reţea a ghizilor de turism. Dincolo de organizare, Strategia oferă şi câteva idei de creare a unor puncte de atracţie inedite: un muzeu al comunismului (un tramvai vechi circulă deja prin oraş, printre blocurile de locuinţe construite în epoca trecută), amenajarea unui parc de distracţii multianotimp, un muzeu al Culturii/ Satului Cucuteni, reabilitarea Observatorului astronomic şi Planetariului, iniţierea unei Gale a Turismului care să promoveze brandul „Produs în Iaşi“. Nu este omisă infrastructura tehnică, de la amenajarea unor spaţii de parcare pentru autocare, până la semnalizarea turistică şi dezvoltarea unui traseu pietonal „în buclă“ – străzile Lăpuşneanu, 14 Decembrie, Cuza Vodă şi Costache Negri, precum şi bd. Ştefan cel Mare în întregime. Sunt marcate, de asemenea, lipsa unor spaţii adecvate pentru diferite activităţi: sală polivalentă, amfiteatru (în Grădina Botanică, de exemplu), Skatepark, sau chiar reconstruirea unor imobile precum Coloseul Bragadiru (pe locul ruinelor cinematografului Tineretului) şi Turnul clopotniţă al Bisericii „Sf. Trei Ierarhi“.

Pe de altă parte, „fără istorie, Iaşul nu se poate defini“, adaugă Florin Bărhălescu, probabil cea mai importantă voce a Iaşului în domeniul turismului. „Problema noastră e că nu ştim cine suntem“, a subliniat el.

Cine vine la Iaşi

Un profil al turistului care vizitează Iaşul, profil realizat de cei de la Iaşi.Travel, arată că turismul de afaceri are un avans consistent faţă de călătoriile de plăcere. Voluntarii echipei, în număr de 15, sunt profesori de geografie la UAIC, studenţi la Geografia turismului sau absolvenţi. Printre acţiunile lor din perioada imediat următoarea se numără participarea la Târgul de Turism al României (21-24 februarie, Romexpo Bucureşti) – de unde reprezentanţii administraţiei ieşene lipsesc de peste 3 ani, reînceperea traseelor tematice zilnice începând de la 1 Martie, trasee cu ghizi în limbile germană şi italiană (pe lângă cele existente în engleză şi franceză.