anunturi
grandchef
mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Analiştii ieşeni despre ascensiunea Alianţei pentru Unirea Românilor pe scena politică

Cum explică analiştii ieşeni explozia AUR şi de ce nu a fost detectată in sondaje

GALERIE
alegeri, aur
  • alegeri, aur
- +

Intrarea AUR în Parlament cu un procent de aproape 8,5% a bulversat toate analizele politice şi ridică semne de întrebare, explică cercetătorii ieşeni, asupra felului în care au fost realizate studiile sociologice şi sondajele înaintea momentului alegerilor. 

Analistul politic Lucian Dîrdală a explicat pentru „Ziarul de Iaşi” că publicul AUR este unul foarte pestriţ, dar e o sumă de mulţimi care au, în această perioadă, convingeri comune. „Vorbim de persoane care resping, adesea pe baza unor teorii conspiraţioniste, măsurile anti-pandemie; cetăţeni (mai ales de religie creştin-ortodoxă) care denunţă limitarea pe care aceste măsuri au impus-o exercitării libertăţii religioase; persoane care rezonează la mesajul anti-elite; suveranişti eurosceptici; naţionalişti îngrijoraţi de problema maghiară; şi, în fine, cetăţeni care ar dori ca România să acţioneze ferm pentru unirea cu Republica Moldova. Între aceste categorii există, desigur, interferenţe, iar ponderea lor diferă, probabil, în fiecare judeţ sau regiune istorică”, a declarat Lucian Dîrdală.

Acesta a explicat că e greu de apreciat ce tip de votanţi am putea identifica, pentru judeţul Iaşi, în această categorie, dar că printre ei putem bănui că se regăsesc foştii votanţi PRM şi PP-DD, dar şi simpatizanţi ai curentului naţionalist din PSD care nu cred că partidul mai reflectă, în prezent, interesele lor mai apropiate de extremism. Lucian Dîrdală spune că ascensiunea AUR este neaşteptată mai ales prin amploarea ei. „Au existat sondaje care o anticipau, într-o anumită măsură, dar nu se poate vorbi de o percepere clară a ritmului de mobilizare politică. În mare măsură, aceasta se datorează şi efectului de tip bulgăre de zăpadă asociat cu controversele pe teme sanitare sau religioase”, a apreciat analistul politic.

Seamănă cu PRM, dar nu răsare

Întrebat dacă există o asemănare fermă între AUR şi Partidul România Mare, asociere făcută în mai multe zone de analiză după rezultatele primelor exit-polluri, Lucian Dîrdală spune că există puncte comune, dar şi diferenţe importante. El explică faptul că ambele entităţi reprezintă încercări de a articula populist temeri, speranţe şi frustrări, în etape diferite ale epocii post-1989, chiar dacă PRM există şi în prezent, dar a devenit irelevant politic. „Ambele au avut nevoie de ameninţări externe şi mai ales interne pentru a-şi justifica mesajul. Dar, dacă PRM a fost un partid creat în jurul unui lider charismatic, Corneliu Vadim Tudor, AUR pare o construcţie realizată pe orizontală, pornind de la căutări doctrinare şi, foarte probabil, beneficiind de un sprijin substanţial în cadrul Bisericii Ortodoxe. Apoi, în timp ce PRM a rămas fidel stilului convenţional (exprimare prin revistă şi, ulterior, prin instrumentele parlamentare), AUR pare orientat spre «acţiunea directă», bazată pe prezenţa unor tineri voinici în aer liber”, a mai precizat Lucian Dîrdală. Acesta a amintit faptul că sub acronimul AUR a candidat, la alegerile din 1990, Partidul Unităţii Naţionale Române, formaţiune care ulterior l-a propulsat pe Gheorghe Funar. Era vorba, însă, de „Alianţa pentru Unitatea Românilor” în timp ce numele actualei grupări se referă explicit la „unirea românilor”.

Institutele de sondare nu au văzut un partid de 9%

Conf.dr. Ştefan Cojocaru, sociolog şi profesor al Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social Politice de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, remarcă în extremismul AUR un filon puternic din Coaliţia pentru Familie. Profesorul povesteşte că s-a întâlnit cu această duritate exagerată când un grup din care făcea şi el parte promova o strategie a educaţiei parentale. „Niciodată nu am văzut o reacţie atât de virulentă pe o propunere legislativă care ar fi trebuit să rămână 30 de zile în dezbatere, dar în 5 zile a fost scoasă de pe pagina ministerului. Filonul acesta a mers mai departe, este o mişcare care nu e foarte vizibilă, nu foloseşte canalele obişnuite de comunicare, nu este vizibilă, dar a reuşit un rezultat excepţional care ridică semne de întrebări cu privire la clasa politică, partidele politice, dar şi promovarea în cadrul partidelor politice”, a declarat conf.dr. Ştefan Cojocaru.

Acesta a remarcat efectele negative ale prezenţei deosebit de scăzute la vot şi a pus-o pe seama pandemiei, a vremii capricioase, dar fundamental rece, cât şi pe comunicarea deficitară. Pe de o parte, spune profesorul, statul îndemna oamenii să stea în casă şi să nu iasă afară, să se ferească de socializare de orice formă şi să nu se expună riscurilor, dar totuşi să ignore aceste măsuri de prevenţie ca să se prezinte să voteze. „Este o demobilizare a oamenilor, un dezinteres. Dacă mergeţi pe străzi în oraşele mici, după o anumită oră, nu mai vedeţi pe nimeni. Lumea s-a învăţat să stea în casă, dar au fost chemaţi oamenii să dea voturi. E o contradicţie care a avut efect asupra persoanelor. Dacă stăm în casă să ne protejăm, atunci stăm şi la alegeri, nu?”, a completat conf.dr. Ştefan Cojocaru.

El a remarcat şi scăderea dramatică pe care a avut-o PNL la aceste alegeri: dacă după demiterea Guvernului Dăncilă unele sondaje arătau un PNL aflat aproape de 40%, la alegerile de acum a avut cu 15% procente mai puţin, aproape cât a pierdut PSD în patru ani, din 2016 încoace. „Este enorm, este mai mult decât două partide la un loc”.

AUR, cei mai buni pe social media

Sociologul a mai remarcat două fenomene majore. În primul rând, faptul că institutele de cercetare care realizează analiza comportamentelor electorale, care fac sondaje pre-electorale, nu au sesizat prezenţa în spaţiul public al unui partid care a ajuns să ia aproape 9 la sută din voturile oamenilor. „Cumva PSD şi PNL s-au bătut între ei, iar la mantinelă a crescut un partid care pare la prima vedere de nicăieri, iar tu nu reuşeşti deloc să îi capturezi, măcar ca tendinţă. E un eşec foarte mare, iar cu lecţia aceasta îţi pui mari semne de întrebare legate de institutele de sondare a opiniilor. Ce credibilitate mai prezintă ele, cum te poţi baza pe rezultatele lor când nu mai ai nicio bază dacă apare un partid de 8% în Parlament şi alte partide, creditate cu 9-10 puncte procentuale, cum e Pro-România, nu fac pragul minim?”, a completat conf.dr. Ştefan Cojocaru.

Al doilea fenomen remarcat de cercetător este faptul că partidul AUR a reuşit o campanie în social media ce pare bazată pe analize legate de comportamente şi atitudini ale oamenilor, noile paradigme în societate. Acesta spune că au avut cel mai mare succes aici, pe care l-au căutat toate partidele mari, dar au eşuat, şi estimează că au avut nevoie de o consultanţă şi o expertiză foarte mare. „Cred că a AUR a beneficiat de o astfel de consultanţă pe «big data», undeva trebuie să fie o explicaţie, pentru că explorarea şi exploatarea social media în campanie nu a fost făcută alandala. Dacă analizezi mesajele respective au fost ţintite pe anumite categorii de populaţii, or asta nu se poate face intuitiv, trebuie să fii cuplat la acele mesaje”, a conchis conf.dr. Ştefan Cojocaru.

El crede că AUR are potenţial de creştere, pentru că pandemia nu se încheie curând şi filonul identificat de acesta din Coaliţia pentru familie va promova filoane puternice pentru poporul român, filoane care „nu au ajuns la tot potenţialul”. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

G7 reîncărcat

Lucian DÎRDALA

G7 reîncărcat

În sine, ideea ca G7 să devină un centru de coordonare spune multe despre aşteptările liderilor occidentali în privinţa următorilor ani: competiţie strategică acerbă, punctată de riscuri militare. Ar fi un mediu în care această structură de cooperare între „Cei Şapte” şi-ar putea dovedi utilitate, după spulberarea optimismului legat de globalizare şi noua concordie între democraţii şi dictaturi.

opinii

„Războiul sfânt” al rasei

Florin CÎNTIC

„Războiul sfânt” al rasei

Astăzi, 29 iunie, la ora 14.30, la Ateneul Naţional din Tătăraşi, Marius Turda, istoric şi universitar de clasă internaţională, profesor la Universitatea Oxford Brooks, lansează ediţia românească a unei cărţi esenţiale pentru înţelegerea ideilor şi politicilor consacrate rasei şi eugenismului în Ungaria secolulului XX. Evenimentul cuprinde şi vernisajul unei expoziţii itinerante, care va rămâne o lună pe simezele Ateneului, şi care merită şi ea a fi urmărită.

The Show must go on!

Radu PĂRPĂUȚĂ

The Show must go on!

Fraţilor şi surorilor, merită să vorbim puţin despre pandemia consensuală şi dementocratică planetară. Ce-i drept, acum se stinge uşor, dar nimic nu ne face să credem că nu mai poate reapărea: din nou sau sub alte forme, mai atroce, iar „măsurili” tot mai erect comunistoide, de ar rânji cu gura până la urechi Ceaşcă de ar mai trăi: „V-am zis eu că măsurili trebui luate”.

Bill Evans - un romantic al avangardei

Alex VASILIU

Bill Evans - un romantic al avangardei

La sfârşitul lunii februarie 1957 era publicat în America de Nord albumul discografic New Jazz Conceptions - momentul impunerii lui Bill Evans printre cei mai inovatori, mai influenţi muzicieni din istoria acestui tip de artă. Raportul inovaţie - influenţă a fost rar stabilit în jazz-ul modern, însă Bill Evans poate fi considerat un caz fericit, mai ales că a rămas în istorie cu preafrumoasa, cuprinzătoarea formulă un romantic al avangardei.

pulspulspuls

Cum a stat şăful cel mare pân’ la ziuă-n club, dând peste cap programul?

Cum a stat şăful cel mare pân’ la ziuă-n club, dând peste cap programul?

Pentru că ieri am auzit că a ieşit oleacă de tevatură prin politichia de Bahlui legat de ceea ce remarcam noi într-un pulsuleţ, am zis că musai să venim cu oarece precizări suplimentare pe astăzi, stimaţi telespectatori. 

Caricatura zilei

Ro-Alert te sperie de-acu și în străinătate

Editia PDF

Bancul zilei

Doctorul, panicat de o spargere de teava, suna repede instalatorul: -Hai, te rog, urgent, toata pivnita e inundata din cauza un (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.