La începutul lunii noiembrie a anului trecut, Iaşul avea o capacitate de testare RT PCR de aproximativ 2.000 de teste pe zi, atât cele trei instituţii de stat abilitate - respectiv Spitalul de Boli Infecţioase, Institutul Regional de Oncologie, Universitatea de Medicină şi Farmacie - cât şi clinicile private. La acest număr, se adăugau şi testele rapide efectuate; e drept, în acea perioadă, în număr mai mic. La jumătatea lunii februarie, media pe săptămână a testelor RT PCR realizate a scăzut la jumătate. Mai exact, acum se fac aproximativ 900 de teste RT PCR pe săptămână. Raportat la statistici, de la începutul anului şi până acum a fost testată teoretic 6% din populaţia judeţului. Mai exact, 47.299 de persoane.

„Numărul de teste este mult scăzut faţă de perioada toamnei trecute. Ca să putem merge mai departe, ca economia în primul rând să funcţioneze la capacitatea ei, trebuie să testăm la capacitatea pe care o avem şi, suplimentar, să facem acele teste rapide. Ca să izbutim în această pandemie, trebuie deci să testăm, să facem anchetele epidemiologice toate care trebuie făcute şi să vaccinăm. Sigur, se văd primele roade ale vaccinării, dar dacă în tot acest lanţ lipseşte veriga testării, şi dacă nu vom avea teste raportate, atunci vom avea asimptomatici care la rândul lor vor transmite boala inclusiv celor vaccinaţi şi care se află în perioada de tampon până la imunizare“, a spus Carmen Dorobăţ, medic primar şi fost manager la Spitalul de Boli Infecţioase.

De unde vin testele rapide

Forurile internaţionale au precizat în toamnă că, atunci când capacitatea de testare RT PCR nu este suficientă, soluţia este folosirea testelor rapide pe bază de antigen. La acel moment, în România, spitalele erau supraaglomerate, iar multe persoane se testau în clinicile private. Acum, odată ce numărul testărilor la unităţile medicale a intrat la apă, populaţia foloseşte teste rapide, achiziţionate fie de pe internet, fie direct din farmacii, teste pe care toţi şi le fac singuri acasă.

Există două feluri principale de teste rapide, cele prin exsudat nazofaringian şi cele pe cale sangvină, pentru depistarea anticorpilor. Cele din urmă însă sunt recomandate să fie făcute de personalul medical de specialitate, dar şi acestea pot fi cumpărate on-line, şi nu neapărat doar de instituţii autorizate. Utilizarea lor însă, de multe ori, dă bătăi de cap, pentru că prospectele nu sunt tocmai clare.

„În cazul testului rapid de COVID 19 prin exsudat nazofaringian, acesta într-adevăr poate fi făcut de oricine acasă dacă respectă paşii. În pachet se găseşte de regulă acea bandaletă, care arată ca un test de sarcină. Apoi, există portafonul (beţişorul nazal), un flacon cu ser şi un căpăcel care se adaptează la acel flacon. Înainte de luarea probei, se igienizează mâinile. Bandeleta se aşază pe o suprafaţă plană. Se desface ambalajul în care se află beţişorul. De preferat este ca toată manevra să fie făcută în faţa unei oglinzi, capul se înclină uşor pe spate, încercând în acelaşi timp să ne vizualizăm şi în oglindă. Beţişorul, spre vârf, are o porţiune mai groasă. Teoretic, trebuie introdus în narină până la acea porţiune. Dacă întâmpinăm obstacole, beţişorul se mişcă uşor, fără a provoca leziuni. În momentul în care se ajunge la acel capăt, se învârte de 5-6 ori, apoi se extrage cu mişcări lente. În final, se introduce în tub. În interiorul tubului în care se află ser, se ţine preţ de 30 de secunde. Se îndepărtează beţişorul şi se aplică capacul cu partea lată. Luăm tubul şi prin partea îngustă a capacului vom picura 2-3 picături pe bandaletă. Aşteptăm 10-15 minute. Dacă apare dunga în dreptul literei C, înseamnă că testul este valid. Dacă nu apare, înseamnă că testul nu este bun. Dacă apare dunga roşie la C şi în dreptul literei T, atunci testul este pozitiv şi înseamnă că trebuie făcut un RT PCR“, a explicat Marina Ştirbu, asistent şef ATI la Spitalul de Boli Infecţioase.

Test cu sânge, acasă

Un alt test pe care specialiştii nu îl recomandă să fie făcut acasă este cel rapid, de detectare a anticorpilor IgG şi IgM. De regulă, acesta se vinde sub formă de trusă în care sunt incluse bandeleta, acul steril care se află într-un tub ca o seringă, o pipetă şi un buffer cu ser. În acest caz, se desigilează testul, iar în prealabil se dezinfectează degetul de la mână cu alcool. Se efectuează înţepătura cu seringa şi se apasă pe deget pentru a ieşi o picătură de sânge. Picătura respectivă se absoarbe cu o pipetă şi apoi se aplică pe indicatorul S al bandeletei. Peste picătura de sânge se pun două picături de ser din buffer. Se aşteaptă rezultatul 15 minute. Rezultatul negativ la testarea anticorpilor este atunci când apare doar dunga în dreptul liniei C 9 control. Dacă apare o dungă atât în dreptul lui C, cât şi în dreptul IgG, înseamnă că testul este pozitiv din punctul de vedere al anticoprilor de tip imunoglobulină de tip G. Acest lucru poate arăta faza acută a bolii, deci este necesar un test RT PCR. Dacă avem două dungi, una în dreptul literei C şi alta în dreptul IgM, atunci este foarte posibil fie să fim spre finalul bolii, fie să o fi depăşit deja. Dacă avem trei dungi la C, respectiv IgG şi IgM, înseamnă că testul este pozitiv din punctul de vedere al anticorpilor. În cazul testului de verificare a anticorpilor, dacă este pozitiv, este necesară efectuarea unui test RT PCR pentru a vedea dacă avem sau nu boala.

Atât testele rapide care presupun exsudat nazofarigian, cât şi cele care presupun determinarea anticorpilor au preţuri variabile la furnizori. Unul din primul tip variază între 50 şi 150 de lei setul în lanţurile de farmacii, iar cel de-al doilea între 145 lei şi 200 de lei, în funcţie de numărul de teste conţinut de trusă, dar şi de marcă.