
Cum mai funcționează Staborul, instanța de judecată a țiganilor ieșeni? Se dă și bătaie. Bulibașa Berculică: ,,Facebook și TikTok omoară tot”

Staborul, sau instanța neoficială a romilor, joacă încă un rol important în păstrarea ordinii și respectului, chiar și în zilele noastre. Cu toate acestea, influența lui pare a scădea. ,,La noi se face un fel de stabor doar în situații grele”, ne mărturisește un bulibașă ieșean.
Dacă ne referim la comunitatea tradițională de romi din ,,paradisul de la Zanea”, judecata țigănească are rol de decizie mai ales în cazuri civile, cum ar fi infidelitățile sau iubirile interzise.
Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Legile după care funcţioneză staborul sunt nescrise, transmise din bătrâni. Cu alte cuvinte, cine greșește, după ce primește o mamă de bătaie, plătește mulți galbeni, pentru a-și spăla rușinea. Cu toate acestea, romii spun că legile lor nu le încalcă pe cele oficiale, ci doar soluționează mai repede conflictele.
Pedeapsa poate fi și bătaia
„La noi se face un fel de stabor doar în situații grele, când face câte o greșeală o femeie cu un alt bărbat, sau bărbatul cu altă femeie… Atunci adunăm pe «cei mai grei» , bătrâni de ai noștri de pe la Hârlâu, Ciurea, și vedem cine e de vină. O fi fata? O fi băiatul? Cam ăsta e staborul nostru țigănesc. Nu cred că se va renunța vreodată la el. Eu sunt în locul tatălui, de 8 ani sunt țigan bulibașă. Nu știu cum mă văd ei, dar eu vreau dreptate, sunt cu dreptatea. Unde văd că e strâmb, spun «Stai, că e strâmb aici». Se plătește și atât. Stăm de vorbă cu ei, își spune varianta fiecare, și tragem o linie. Atunci vinovatul ia și bătaie, plătește și rușinea cu monezi, bani, mă rog, mai multe. Dar nu e vorba de o bătaie cu biciul sau, foarte grav, să se ajungă la altele, Doamne ferește, e o simplă bătaie”, a declarat acesta.
Discriminare între sexe?
Totuși, oricât s-ar dori să beneficieze de dreptate în mod egal, atât bărbații, cât și femeile, romii iau în serios zicala conform căreia la bărbat mai merge, își scutură pălăria şi pleacă mai departe, dar la femeie, nu.
,,Femeia nu are dreptul să umble pe la alții, bărbatul, na, nu știe nimeni când pleacă undeva, nu prea se află, se urcă în mașină, nu știe nimeni unde se duce. Doar să plece de acasă și chiar să nu mai vină. Atunci e divorț, adică nu mai sunt împreună. Anul trecut am avut pe unul care nu a mai vrut să stea cu femeia lui, și sunt divorțați cum ar fi. Dar la noi nu este cu cununia asta civilă, cum e la voi, la primărie”, a mai spus bulibașa.
Bulibașa Berculică Stănescu: ,,Facebook-ul și TikTok-ul omoară tot”
Berculică Stănescu, bulibașa romilor din Ciurea, a subliniat pentru ,,Ziarul de Iași” că în ultima vreme, în ceea ce privește comunitatea sa, anual se organizează minim un stabor, ,,de vină” fiind mai ales rețelele de socializare.
,,În ultimul timp fetele au umblat oleacă, Facebook-ul ăsta și TikTok-ul omoară tot, ferească Dumnezeu! A plecat una cu un român la Constanța și am sunat la poliție totuși, am adus-o înapoi. Acum e bine, se înțelege cu soțul, dar atunci a fost un pic de scandal și cu poliția, cu tot. Au și copii acum. Și o fată mare a plecat cu un alt bărbat, acum doi ani. Am adus-o înapoi, a rămas fată mare și și-a luat pe altcineva”, a menționat Berculică Stănescu.
Astfel, în special femeile care își înșeală o dată bărbații, a doua oară nu mai au curajul să o facă. De-a lungul timpului, nu puține au fost cazurile când la unitățile de primiri urgențe ale spitalelor au ajuns femei de etnie romă cu nasul sau urechile tăiate, mai multe situații similare fiind prezentate într-un articol anterior din Ziarul de Iași.
Căsătoriile la romi. De ce nu sunt acceptate relațiile cu români?
În cultura romilor, fetele se logodesc de la o vârstă fragedă. Este vorba despre un aranjament familial între familia fetei și cea a băiatului, în vederea căsătoriei care va avea loc în viitorul apropiat. Obiceiul este ca părinții fetei să ofere o sumă de bani ca zestre, care este folosită pentru organizarea nunții de către familia băiatului. Cei doi rămân separați în familiile lor până devin mai mari. În acest interval, dacă fata sau băiatul se îndrăgostește de altcineva, iar familia nu tolerează această rușine, înțelegerea lor se năruie. După cum a spus bulibașa Berculică, romii niciodată nu o să accepte dragostea dintre un român și o femeie de etnie, sau invers, din cauza principiilor diferite de viață.
,,Am auzit că este un caz, cu un țigan și o româncă, dar e ascuns, adică nu o aduce acasă. Mai știu pe cineva care a plecat în Franța cu o româncă, la muncă. A mai pus și pe Facebook: «Mamă, tată, eu mă însor cu românca asta», iar acasă îl așteaptă trei copii. De la Galați treaba asta. La final, tot cu familia lui rămâne, stă 1-2 ani și apoi înapoi. La noi, femeia, dacă a greșit puțin, acasă stă, nu are treabă nici cu poliția… Că face reclamație, că a bătut-o bărbatul, nu. Nu există așa ceva. La români, i-ai tras o palmă, rapid la Poliție merge, știți?”, a conchis bulibașa.
Staborurile în comunitățile de romi tradiționali
Sociologul Daniel Caraivan, expert pe problemele romilor, a explicat că, în trecut, staborurile, organisme juridico-morale tradiționale ale romilor, au avut un rol semnificativ în menținerea echilibrului social și a ordinii în comunitățile de romi tradiționali. ,,După dezrobire, romii nomazi și cei așezați aveau un set de reguli morale și culturale, cunoscute drept «romanipen», care nu se regăseau în legislația statului român. Aceste reguli, nescrise dar bine cunoscute în comunitate, reprezentau un cod de conduită universal acceptat. Coordonarea respectării regulilor revenea liderului comunității, «Bulibașa», care, în caz de încălcare a acestora, convoca staborul. Staborul era format din bărbați în vârstă, respectați pentru înțelepciunea și autoritatea lor morală, mulți dintre ei fiind, la rândul lor, lideri în alte comunități. Deși deciziile staborului nu substituiau hotărârile instanțelor de drept, ele reglementau conflictele interne prin sancțiuni adaptate la specificul comunității”, a declarat sociologul Daniel Caraivan.
Mai mult, deciziile staborului erau luate prin vot, iar sancțiunile implicau adesea despăgubiri financiare către victimă, valoarea acestora fiind stabilită de membrii staborului. În acest fel, staborul nu doar rezolva conflictele, ci și menținea coeziunea comunitară prin aplicarea unor pedepse echitabile conform regulilor interne.
Schimbările contemporane
Astăzi, rolul și frecvența staborurilor au scăzut semnificativ, reflectând schimbările din societate și din comunitățile de romi. ,,Migrația, diversificarea culturală și dispariția treptată a comunităților tradiționale au contribuit la diminuarea importanței staborurilor. În prezent, în puținele comunități unde staborul încă există, au apărut schimbări notabile: procesul a devenit un serviciu plătit, iar plata simbolică din trecut a fost înlocuită de tarife fixe”, a spus Daniel Caraivan. În plus, încercările membrilor staborurilor de a obține statutul formal de mediatori juridici nu au avut succes.
„Generațiile tinere sunt tot mai puțin interesate de aceste judecăți tradiționale, percepându-le ca depășite în raport cu nevoile și valorile moderne. Pe de altă parte, pentru a păstra această tradiție, ar fi recomandabil ca liderii comunităților să formeze o nouă generație de mediatori juridici. Acest demers ar putea revitaliza rolul staborului, adaptându-l la cerințele contemporane și contribuind la păstrarea autonomiei identitare etnice. O astfel de inițiativă ar putea oferi o punte între tradiție și modernitate, asigurând relevanța acestei practici în comunitățile de romi și în societatea actuală”, a conchis specialistul.
Publicitate și alte recomandări video