vineri, 05.03.2021
Curtea Constituţională a motivat, miercuri, decizia prin care a admis excepţia de neconstituţionalitate a Avocatului Poporului privind măsurile de izolare sau carantinare pentru persoanele care vin din zone roşii ale pandemiei de coronavirus, măsuri instituite prin ordin al ministrului Sănătăţii. CCR arată, în decizie, că astfel de acţiuni nu pot fi luate printr-un ordin al ministrului Sănătăţii deoarece ar fi încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale, ceea ce este prevăzut şi în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
Simpla menţionare a unei măsuri privative de libertate, aşa cum este internarea obligatorie pentru prevenirea răspândirii unor boli transmisibile, nu poate fi considerată ca fiind suficientă pentru a întruni condiţia legalităţii, iar internarea obligatorie reprezintă ultima opţiune la care autorităţile pot recurge pentru a realiza obiectivul de prevenire a răspândirii unei boli transmisibile, argumentează judecătorii constituţionali. A existat şi o opinie separată, cea a Siminei Tănăsescu.
Judecătorii Curţii au dezbătut, în 25 iunie, excepţia de neconstituţionalitate formulată de către Avocatul Poporului privind dispoziţiile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.
Dispoziţiile contestate se referă la competenţa ministrului sănătăţii de a stabili prin ordin „măsurile privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de epidemii, precum şi bolile transmisibile pentru care declararea, tratamentul sau internarea sunt obligatorii”.
Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.25 alin.(2) teza întâi din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. respectiv partea care prevede că ”măsurile privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de epidemii se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii”, însă a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.25 alin.(2) teza a doua din Legea nr.95/2006 privind în reforma în domeniul sănătăţii, care stabileşte că ministrul Sănătăţii este cel care stabileşte bolile transmisibile pentru care sunt obligatorii internarea şi carantinarea, CCR considerând că afectează drepturi şi libertăţi fundamentale.
„Curtea precizează însă că, în măsura în care instituirea acţiunilor ce se impun pentru prevenirea şi gestionarea acestor situaţii implică restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, actele normative în executarea cărora ministrul sănătăţii emite ordinul trebuie să se subordoneze, la rândul lor, condiţiilor constituţionale referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi”, arată CCR, în motivarea deciziei de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate publicată pe site-ul instituţiei.
De asemenea, Curtea aminteşte că prevederile art.23 alin.(1) din Constituţie consacră inviolabilitatea libertăţii individuale şi a siguranţei persoanei.
„Cât priveşte libertatea individuală, prevederile constituţionale au în vedere libertatea fizică a persoanei, dreptul său de a se putea mişca liber, de a avea conduita dorită şi, totodată, de a nu fi lipsită de libertate decât în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. Prin urmare, întrucât libertatea individuală nu are un caracter absolut, textul constituţional consacră siguranţa persoanei, noţiune ce exprimă ansamblul garanţiilor care protejează persoana aflată în situaţiile în care autorităţile statului dispun măsuri privative de libertate, astfel încât limitarea acestei libertăţi să se facă numai atunci când este necesar, cu respectarea strictă a condiţiilor prevăzute de lege”, mai precizează sursa citată.
Magistraţii Curţii Constituţionale amintesc în motivare şi de felul în care este reglementată la nivel internaţional libertatea individuală prin articolul 3 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, care prevede că „orice fiinţă umană are dreptul la viaţă, la libertate şi la securitatea persoanei”.
De asemenea, articolul 9 paragraful 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice arată că „orice individ are dreptul la libertate şi la securitatea persoanei sale. Nimeni nu poate fi arestat sau deţinut în mod arbitrar. Nimeni nu poate fi privat de libertatea sa decât pentru motivele legale şi în conformitate cu procedura prevăzută de lege.”
Totodată, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale consacră, în mod expres, în art.5 dreptul la libertate şi siguranţă, prevăzând că „orice persoană are dreptul la libertate şi la siguranţă. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepţia următoarelor cazuri şi potrivit căilor legale”, şi stabileşte o listă cu un număr limitat de cazuri când libertatea persoanei poate fi restrânsă.
„Între aceste cazuri, se menţionează detenţia legală a unei persoane susceptibile să transmită o boală contagioasă, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman sau a unui vagabond. şart.5 paragraful 1 lit.e)ţ. Paragraful 4 al aceluiaşi articol convenţional prevede că „orice persoană lipsită de libertatea sa prin arestare sau detenţie are dreptul să introducă recurs în faţa unui tribunal, pentru ca acesta să statueze într-un termen scurt asupra legalităţii detenţiei sale şi să dispună eliberarea sa dacă detenţia este ilegală”, iar paragraful 5 dispune că „orice persoană, victimă a unei arestări sau deţineri în condiţii contrare dispoziţiilor acestui articol, are dreptul la reparaţii”, arată sursa menţionată.
Astfel, Curtea reţine că, în contextul dispoziţiilor din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, „detenţia legală a unei persoane susceptibile să transmită o boală contagioasă reprezintă o privare de libertate ce poate fi acceptată în cadrul unei societăţi în vederea asigurării sănătăţii şi securităţii publice, dar care este permisă doar cu îndeplinirea condiţiilor şi a procedurii stabilite prin lege, fiind exclus arbitrariul”.
De asemenea, orice persoană trebuie să se bucure de posibilitatea contestării în justiţie a măsurii detenţiei de ordin medical social într-un termen scurt, astfel încât, în cazul constatării nelegalităţii măsurii dispuse, să poată fi eliberată.
Altfel spus, persoana căreia i se aplică măsura detenţiei de ordin social medical trebuie să beneficieze de un drept de acces la justiţie efectiv, care să asigure judecarea într-un termen rapid a acţiunii şi să dispună eliberarea persoanei deţinute nelegal, conform sursei citate.
CCR mai argumentează că „simpla menţionare a unei măsuri privative de libertate, aşa cum este internarea obligatorie pentru prevenirea răspândirii unor boli transmisibile, nu poate fi considerată însă ca fiind suficientă pentru a întruni condiţia legalităţii. Aşa cum reiese din prevederile constituţionale şi internaţionale invocate, tot la nivelul legii, şi nu prin acte normative subordonate acesteia, trebuie stabilite motivele şi condiţiile în care o astfel de măsură se poate dispune, procedura aplicabilă, dreptul persoanei de a ataca în justiţie actul în temeiul căruia s-a dispus internarea sa obligatorie şi asigurarea garanţiilor pentru un acces la justiţie efectiv”.
Curtea Constituţională arată, în motivare, şi că legiuitorul trebuie să aibă în vedere că dispoziţiile referitoare la internarea obligatorie reprezintă ultima opţiune la care autorităţile pot recurge pentru a realiza obiectivul de prevenire a răspândirii unei boli transmisibile, astfel că este necesar să fie reglementate şi alte măsuri de o severitate mai scăzută, care să fie aplicate, dacă sunt eficiente, aşa cum a precizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
A fost înregistrată o opinioe separată, a judecătorului Simina Tănăsescu. care a argumentat că art.25 alin.(2) din Legea nr.95/2006 nu conferă ministrului Sănătăţii competenţa de a stabili prin ordin restrângeri ale drepturilor fundamentale şi de aceea, în opnia sa, articolul este constituţional în întregime.
„În sfârşit, Curtea consideră că, în reglementarea măsurii internării obligatorii, legiuitorul nu trebuie să omită efectele pe care internarea obligatorie le poate avea asupra persoanelor aflate în ocrotirea sau în îngrijirea persoanei internate”, conchide sursa amintită.
Având în vedere aceste critici, Curtea procedează la examinarea dispoziţiilor art.25 alin.(2) din Legea nr.95/2006 şi constată că acestea prevăd competenţa ministrului sănătăţii de a stabili prin ordin „măsurile privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de epidemii, precum şi bolile transmisibile pentru care declararea, tratamentul sau internarea sunt obligatorii”
Cuvinte cheie: + Curtea Contitutionala, Iasi, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, carantina
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
VIDEO&FOTO: Accident în Copou. O șoferiță dintr-un BMW nu a acordat prioritate
Skoda Auto va desfiinţa 2% din locurile de muncă administrative din Cehia
Încă o comună din Iași este în scenariul roșu. Sunt șase în total
Instanța discută vineri cererea DNA de a i se interzice Elenei Udrea să plece din țară
De ce-o fi dat bani Peni Hill patronului de la feisbuc? Şi cam cât?
EXCLUSIV: Blocul groazei din Copou a fost vândut pentru 530.000 de euro
Un tânăr a leşinat la volan şi a lovit două maşini în Nicolina. Zile de coşmar!
Un individ fără şcoală a dat un tun statului de 1,5 milioane de euro
Piaţa actelor false din Republica Moldova: de la 100 de euro la 1.500
Încă un tânăr cu dosar penal din cauză că a ieşit cu maşina prin oraş
Viaţa mitropolitului Iosif Naniescu, descusută într-un volum publicat la Editura UAIC
Beatrice Rancea află azi dacă va putea pleca sau nu din Iaşi
Bătăuşii care l-au atacat pe primarul din Roşcani rămân o lună în arest
Arabii care au fabricat spirtul ucigaş încearcă marea cu degetul
Un concurs la Primărie ce seamănă cu Afacerea Skoda! Pas înapoi după controlul ANFP
VIDEO: Nici la futsal nu ne descurcăm prea bine! Bosnia ne-a învins acasă
Ministrul Educaţiei susţine că în învăţământ s-a atins borna de 100.000 de persoane vaccinate
Panică în Grecia! Un cutremur de 5,8 pe scara Richter a zguduit centrul ţării
Italia amână alegerile locale şi regionale din cauza pandemiei de COVID-19
Raport global: Obezitatea este un factor major de risc în decesele COVID-19
VIDEO: Conducerea liberală a Prefecturii şi-a reînnoit jurământul faţă de locuitorii judeţului
Pfizer mută o parte din operaţiunile de la Zaventem-Belgia în România
36 de pensionari au dat MInisterul Finanţelor în judecată cerând majorarea pensiilor
Preşedintele Ciprian Paraschiv spune că nu ştie dacă Andrei Cristea mai e antrenor la Poli Iaşi
Italia a blocat în premieră exportul de vaccinuri AstraZeneca către Australia
Traian Berbeceanu pleacă de la Prefectura Capitalei după patru luni
Iașul, pe locul al nouălea în țară după numărul de cazuri noi de COVID
Tot mai multe cazuri noi de COVID în fiecare zi. Azi, 4.271 infectări și 98 decese
Cine va asigura interimatul la Opera din Iași după suspendarea managerului Rancea
Concurs anulat și control la Primăria Iași. Un post de director ar fi fost cu „dedicație”
Știți ce se folosea înainte de inventarea radierei? Sau de ce avea un capăt albastru?
CADO lansează concursul pentru ONG-urile care vor monitoriza segregarea din educație
Cele trei căi prin care ancheta privind violențele din 10 august 2018 poate reîncepe
Cheltuielile de personal, care urmau să scadă, au crescut în ianuarie cu 687 milioane lei
Sporuri crescute de 600 de ori la Agenția de stat care îți caută de lucru
Radu POPESCU„Ajutorul” rusesc |
Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)
Alexandru CĂLINESCUDe la un martie la altul |
George PLEȘUNevoia de o nouă clădire simbol pentru Iaşi |
Nicolae CREŢUOdiseea, „la feminin”? |
Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.