anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Cum ne afectează războiul: cât importă și exportă Iașul în Rusia, Ucraina și Belarus

GALERIE
import otelimport_export
  • import otel
  • import_export
- +

Deşi legăturile economice ale Iaşului cu Rusia, Belarus sau Ucraina par sporadice, cifrele oficiale privind schimburile comerciale ajung la niveluri surprinzătoare. Potrivit datelor statistice, Iaşul a importat în zece luni bunuri de 56,4 milioane euro din Ucraina, Rusia şi Belarus. În acelaşi timp, în cele trei state au fost trimise de la Iaşi mărfuri de numai 13 milioane de euro, rezultând un deficit de circa 43 milioane euro. Potrivit Buletinului Statistic Lunar al Judeţului, analizat de „Ziarul de Iaşi”, în perioada analizată volumul total al schimburilor comerciale ale Iaşului cu Federaţia Rusă erau de circa 21 mil. euro: exporturi de 9,4 mil. euro şi importuri de 11,6 mil. euro. Din Ucraina importăm de peste zece ori mai mult decât exportăm: 42 mil. euro versus 3,4 mil. euro. Cu Belarus, importăm de 2,5 mil. euro şi exportăm sub 0,4 mil. euro.

Judeţul Iaşi a importat în primele zece luni ale anului trecut din Rusia, Ucraina şi Belarus mărfuri în valoare totală de 56,4 milioane de euro şi a exportat în cele trei ţări bunuri de aproape 13,17 milioane de euro, rezultând un deficit al balanţei comerciale de 43,23 milioane de euro, potrivit datelor din ultima ediţie a Buletinului Statistic Lunar al Judeţului Iaşi, analizat de „Ziarul de Iaşi”. În acelaşi timp, importurile totale la nivelul judeţului Iaşi au fost de 878,46 milioane de euro, iar totalul exporturilor în cuantum de 815,56 milioane de euro, Iaşul înregistrând astfel un deficit comercial de aproape 62,9 milioane de euro.

Doar 1,33%

Pentru judeţul Iaşi, Federaţia Rusă reprezintă 1,33% din importuri şi 1,15% din exporturi, Ucraina 4,80% din importuri şi 0,42% din exporturi, iar Belarus 0,29% din importuri şi 0,05% din exporturi, mai reiese din analiza datelor. În primele zece luni din anul 2021, volumul total al schimburilor comerciale ale Iaşului cu Federaţia Rusă erau de circa 21 milioane de euro, cu exporturi de 9,40 milioane de euro şi o cifră a importurilor de aproape 11,65 milioane de euro, rezultă din documentul elaborat de către Direcţia Judeţeană de Statistică (DJS) Iaşi.

VEZI MAI MULTE DATE DESPRE COMERȚUL EXTERIOR AL FIRMELOR DIN IAȘI AICI

Pe de altă parte, judeţul Iaşi importă din Ucraina de peste zece ori mai mult decât exportă. Totalul schimburilor comerciale cu această ţară a fost de 45,55 milioane de euro, exporturile cifrându-se în primele zece luni din 2021 la aproape 3,40 milioane de euro, în timp ce importurile au fost de 42,15 milioane de euro. Şi raportat la Belarus apar diferenţe semnificative, având în vedere faptul că judeţul Iaşi a exportat mărfuri de 368.000 de euro, însă a importat bunuri de 2,58 milioane de euro în intervalul 1 ianuarie - 31 octombrie 2021.

Comerţ cu oţel

Ce impact poate avea războiul din Ucraina asupra comerţului exterior al judeţului Iaşi? Cristian Popescu, prodecan al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor din Iaşi: „Dacă ar fi să încerc să fiu optimist, schimburile cu Ucraina şi Federaţia Rusă nu ocupă o pondere foarte importantă a balanţei comerciale a Iaşului. De aceea, sub acest aspect, impactul nu va fi major. Din câte cunosc, o pondere importantă o au materialele de construcţii, în special oţelul. Dar importurile din Turcia pot substitui destul de rapid piaţa ucraineană şi rusească”, a sintetizat economistul.

“Nevoie acută de reconstrucţie”

Totuşi, războiul Rusiei în Ucraina va avea unele implicaţii economice serioase, cum ar fi creşterea preţurilor la energie, combustibili, dar şi la alimente. „Lucrurile trebuie judecate într-un context mai larg. Acest conflict ridică foarte mult gradul de risc al regiunii. Prin urmare, mulţi investitori vor intra în expectativă până la soluţionarea diferendelor, ceea ce înseamnă că nu vor mai face investiţii majore sau le vor amâna. Deocamdată nu este motiv pentru o retragere a investiţiilor deja existente, dar situaţia este destul de volatilă şi contextul se poate schimba abrupt. Pe de altă parte, efectele colaterale ale conflictului conduc la creşterea costurilor de producţie, mai ales în ceea ce priveşte energia şi combustibilii, dar şi materiile prime. În aceste condiţii, multe afaceri pot ieşi din zona de eficienţă şi pot avea probleme cu vânzarea stocurilor. Creşterea costului creditului este de asemenea un factor foarte important de risc asociat. Nici viitorul cursului de schimb nu este foarte sigur şi apare astfel şi riscul valutar. Aşadar, în ansamblu, riscurile cresc substanţial nu pentru că avem valori ridicate ale schimburilor cu regiunile aflate în conflict, ci pentru că acest conflict în sine modifică majoritatea comportamentelor, dar şi stabilitatea pieţelor. Dar ca să închei într-o notă optimistă, pot apărea şi oportunităţi. O posibilă încheiere a conflictului va deschide o piaţă într-o economie care va avea o nevoie acută de reconstrucţie. Apoi, unele afaceri din zonele distruse pot migra către noi, la fel şi o parte din forţa de muncă aferentă. Însă totul depinde de întorsătura pe care o ia acest război fără niciun sens”, a explicat Cristian Popescu.

Cel mai important partener este Germania

Printre cei mai importanţi parteneri externi ai Iaşului atât la export, cât şi la import se află ţări din UE ca Germania, care a cumpărat produse din judeţul nostru de 127 milioane de euro, adică aproximativ 16% din totalul exporturilor locale. La rândul nostru, am cumpărat de la ei bunuri de 151,8 milioane de euro, ceea ce reprezintă aproape 17% din totalul importurilor totale din judeţul Iaşi.

Potrivit datelor centralizate de DJS Iaşi, cele mai vândute produse locale la export sunt „Maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile” – cu un total al mărfurilor de aproape 418 milioane de euro (53,8%) exportate în primele zece luni ale anului trecut. Pe locul următor se află „Metale comune şi articole din acestea”, cu mărfuri exportate de 145 milioane de euro (17,8%).

La polul opus, respectiv cele mai puţine produse trimise din judeţul Iaşi în afara ţării fac parte din secţiunea „Grăsimi şi uleiuri animale şi vegetale”, cu mărfuri exportate de 174.000 de euro în primele zece luni din anul trecut.

Ce importăm şi exportăm cel mai mult

În ceea ce priveşte mărfurile pe care le aducem din alte ţări, pe primul loc se află aceleaşi pe care le şi exportăm, adică „Maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile”, cu un total al bunurilor de 234,3 milioane de euro (29,9%) în perioada ianuarie-octombrie 2021, categorie urmată de „Metale comune şi articole din acestea”, cu mărfuri importate în valoare de 162 milioane de euro (18,5%).

Cele mai puţine fac parte din categoria “Grăsimi şi uleiuri animale şi vegetale”, cu importuri de 2,25 milioane de euro. (Florentina SANDU; Cristina PETRACHE)

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

O idee pentru Legea învăţământului superior

Ioan Alexandru TOFAN

O idee pentru Legea învăţământului superior

Ceea ce lipsea, acum 145 de ani, învăţământului superior românesc, era o veritabilă comunitate academică, o formă vie de interacţiune şi dezbatere între membrii breslei învăţătorilor. Cam asta lipseşte şi acum. Suntem prieteni între noi, ne sunăm şi ne vedem din când în când, mai organizăm conferinţe şi colocvii, scriem în aceleaşi reviste şi, rar, ne recenzăm cărţile. Tot din prietenie, mai degrabă. Dar instituţiile unde ne petrecem mare parte a zilei, Universităţile patriei, nu par a se hrăni, cum ar fi normal, din prieteniile noastre.

opinii

Nebuna de la Rhornfield Hall

Codrin Liviu CUȚITARU

Nebuna de la Rhornfield Hall

Meritul „intertextului” lui Jean Rhys este acela de a reconfigura un personaj schematic (în forma sa iniţială) şi de a-i conferi dimensiune psihologică. Fantoma lunatică „Bertha” devine, în acest roman postmodern, sensibila şi nevropata „Antoinette”, victima unui univers rigid şi extrem de neconcesiv cu inadaptaţii.

Criză majoră de încredere în politicienii români

Dan TAPALAGA

Criză majoră de încredere în politicienii români

Lipsa cronică de încredere în liderii politici şi în actualul sistem de partide nu anunţă nimic bun. În momente de criză economică majoră, în situaţia în care inflaţia va muşca şi mai tare din puterea de cumpărare, pe fondul stării generale de iritare amplificate de războiul din Ucraina, este nevoie doar de o scânteie şi butoiul cu pulbere riscă să sară în aer provocând explozii sociale în lanţ.

Călăreţul de aramă: Occidentul şi neliniştea rusă

Ioan STANOMIR

Călăreţul de aramă: Occidentul şi neliniştea rusă

Nici o altă întrebare nu este mai obsedantă în istoria intelectuală a Rusiei decât cea care priveşte propria ei identitate. De trei secole, din clipa în care Petru cel Mare a acordat Moscovei hlamida imperială, Rusia se află prinsă în acest dialog frenetic cu Occidentul. În această oglindă pe care i-o întinde civilizaţia pe care o imită, dar şi pe care o detestă, Rusia îşi poate contempla propriul chip.

pulspulspuls

Un scenariu în care MRU ar împuşca mai mulţi iepuri dintr-o lovitură

Un scenariu în care MRU ar împuşca mai mulţi iepuri dintr-o lovitură

Aşadar, numai ce s-a vorbit la Şcoala politică de vară de pe Bahlui despre şansele fostului premier MRU la candidatura pentru funcţia supremă în târg, că au şi apărut două căi divergente în parcursul său ipotetic. 

Caricatura zilei

Isărescu și calul

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.