Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Cum (nu) ne apără scutul antirachetă de Rusia

GALERIE
deveselu
  • deveselu
- +

Sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu a devenit vineri activ, în urma unei investiţii de aproximativ 400 de milioane de dolari a Statelor Unite. Cum funcţionează şi de cine ar trebui să ne apere scutul.

Scutul antirachetă de la Deveselu este, începând de vineri, activ. Este vorba despre una dintre cele mai importante baze americane din Europa, concepută ca "sistem de apărare împotriva pericolelor din afara Europei", după cum a declarat Hans Klemm, ambasadorul SUA la Bucureşti, prezent la evenimentul festiv de lansare a capabilităţii militare. El a precizat că scutul "nu este îndreptat împotriva Rusiei". Ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, a declarat, în cadrul unui eveniment special organizat de MAE, că finalizarea scutului a presupus un efort instituţional complex.


Din perspectiva României, participarea la sistemul antirachetă reprezintă un angajament strategic, susţinut de întreaga clasă politică şi de opinia publică, a afirmat Comănescu, subliniind că este un moment de maximă importanţă pentru România, SUA şi NATO. Ministrul Afacerilor Externe a adăugat că scutul de la Deveselul este o dovadă de consolidare a parteneriatului strategic România-SUA, parteneriat pe care autorităţile române îl doresc extins şi în alte domenii, mai ales cel economic.


Comănescu a reafirmat "caracterul exclusiv defensiv al scutului antirachetă", precizând că acesta nu este îndreptat împotriva Federaţiei Ruse şi va fi utilizat doar în scopuri defensive, în faţa ameninţărilor din afara continentului. Comănescu a mai precizat că, în perspectivă, facilitatea antirachetă de la baza militară Deveselu va fi integrată în capabilitatea NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, până la summit-ul aliaţilor de anul viitor, din Polonia.
La evenimentul de la sediul MAE au mai participat ministrul Apărării Naţionale, Mihnea Motoc, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, Hans Klemm, directorul Agenţiei, pentru Apărarea Antirachetă a SUA, viceamiralul James D. Syring şi asistentul Secretarului General al NATO, Patrick Auroy.

Interceptează rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune

Potrivit unor oficiali militari americani, capabilitatea tehnică a bazei include un radar puternic, interceptori de rachete şi echipament de comunicaţii.
Comandanţii militari vor declara baza Aegis Ashore de la Deveselu operaţională la începutul lui 2016, după ce va fi integrată în sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice al NATO.


În urmă cu o săptămână, viceamiralul James Syring, a anunţat testarea interceptorilor de tip Standard Missile-3 (SM-3). "Testul de astăzi a demonstrat că aceeaşi capabilitate Aegis Ballistic Missile Defense, folosită pe mare şi operaţională de ani de zile, va fi în curând operaţională pe uscat în cadrul Fazei a 2-a a Abordării europene adaptabile în faze (EPAA) în România", a declarat Syring. Modulul IB SM-3 distruge rachete balistice prin impact, la o viteză extrem de mare. Programul EPAA include mobilizarea unor nave dotate cu sistemul de interceptare a rachetelor ballistice Aegis în Mediterană şi interceptorul Aegis adaptat pentru uscat în România şi Polonia. Sistemul Aegis are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific.

Cum funcţionează sistemul?

La detectarea unei rachete ostile de către radarele fixe sau mobile, bazele sau navele militare lansează interceptorii tereştri care vor avea ca ţintă racheta inamică. Unul dintre obiectivele SUA este ca timpul de la detectare şi până la impact să ajungă să fie cât mai mic în viitorul apropiat, dorindu-se distrugerea rahetelor ostile cât mai curând după ce acestea au decolat.


Standard Missile 3 (SM-3) reprezintă un sistem antirachetă naval, utilizat de către Forţele Navale ale Statelor Unite pentru a intercepta rachetele avioanelor, navelor, cele de croazieră şi cele intercontinentale, ca parte a Sistemului de Apărare Antirachetă Aegis. Intercepoarele SM-3 sunt produse de Raytheon, au o lungime de 6.55 metri şi un diametru de 0,34 metri. Interceptorii instalaţi la Deveselu nu au încărcătură explozivă şi nu sunt purtători ai unor încărcături periculoase (nucleare, biologice sau chimice). Ei sunt proiectaţi să distrugă rachetele ostile prin forţa impactului (forţa cinetică). Racheta are o autonomie de 500 de km şi o viteză maximă de 9,600 km/h.
Baza de la Deveselu va funcţiona sub autoritatea Comandamentului Forţelor Întrunite de la Napoli.
Cheltuielile pentru realizarea sistemului au fost suportate de către SUA, România punând la dispoziţie doar terenul pentru interceptori. Costurile legate de amplasarea sistemului antirachetă în fosta baza aeriană de la Deveselu se ridică la 400 de milioane de dolari, la care se adaugă 20 de milioane de dolari anual pentru funcţionarea sistemului, după cum anunţa în 2011 un oficial american.

Rusia: Putem pătrunde scutul

Rachetele ruseşti au capacitatea de a pătrunde prin scutul pentru apărare antiaeriană construit de Statele Unite, a declarat în această săptă,ână comandantul Forţelor de rachete strategice ruseşti, colonel-generalul Serghei Karakaiev. Acesta a afirmat: "Estimările experţilor arată că, potrivit abilitaţilor sale de a analiza datele şi puterea de tragere, sistemul de apărare antirachetă american desfăşurat în acest moment nu este în măsură să reziste la o salvă masivă lansată de o unitate a forţelor de rachete strategice ruse".



 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri