Cum decurg alegerile la UAIC pentru alegerea rectorului. La ora 14, s-a votat în proporție de 60,1% - UPDATE
UPDATE (22:52): Tudorel Toader: “La final de mandat de Rector al UAIC! Stimati colegi, Sunt on (...)
citeste totmarti, 19.03.2024
Democraţia se află într-un regres din ce în ce mai pronunţat în multe ţări ale lumii, chiar şi în cele considerate odinioară democraţii avansate: SUA, Marea Britanie, unele ţări membre UE. Doar 5,7% din populaţia lumii trăieşte astăzi în ţări cu democraţii consolidate.
În acest sens, stau mărturie evaluările unor think tank-uri independente ca The Economist Intelligence Unit (EIU), Freedom House, Transparency International şi altele. În ultimii ani, populismul, intoleranţa şi extremismele de orice fel au devenit cele mai mari ameninţări la adresa democraţiilor de pretutindeni. La acestea se adaugă lipsa de performanţă a elitelor politice, incapacitatea acestora de a produce bunăstare pentru un număr cât mai mare de oameni.
EIU calculează un aşa numit „index al democraţiei”, analizând starea democraţiei în 167 de state în funcţie de 60 de indicatori grupaţi în următoarele categorii: pluralismul politic şi procesul electoral, guvernarea, participarea şi implicarea cetăţenilor în politică, cultura politică şi respectarea libertăţilor civile. În funcţie de scorul obţinut la acest indice, ţările analizate sunt clasificate în patru tipuri de regim politic: democraţii complete, democraţii defectuoase, regimuri hibride şi regimuri autoritare. Ultimul raport EIU din 2019 arată că România se plasează pe locul 66 din cele 167 de state analizate, în categoria „democraţiilor defectuoase” asimilate democraţiilor electorale în care cetăţenii se bucură de libertate de opinie, pluripartidism, alegeri libere şi corecte, dar care sunt insuficient consolidate, cu probleme în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, libertatea mass-media, eficienţa guvernării.
Organizaţia Freedom House plasează România în rândul „democraţiilor semi-consolidate” cu un scor de 4,43 puncte pe o grilă regresivă de la 7 la 1, unde 7 reprezintă cel mai scăzut nivel al progresului democratic şi 1 cel mai înalt nivel. Scorul democratic calculat de Freedom House este o medie aritmetică a scorurilor obţinute de o ţară la o serie de indicatori grupaţi în cinci capitole: guvernare democratică, proces electoral, societate civilă, independenţa mass-media, guvernarea locală, independenţa justiţiei şi nivelul corupţiei.
Conform politologului Samuel P. Huntington, România şi celelalte state comuniste fac parte din cel de-„al treilea val al democratizării” care şi-a făcut simţită prezenţa încă din a doua jumătate a anilor ’70, cuprinzând Grecia, Portugalia, Spania, state care pe atunci se aflau sub dominaţia unor regimuri autoritare. Orice val de democratizare este urmat de un recul al procesului de democratizare, consideră S.P. Huntingon [Huntington, S.P. (1991). The Third Wave: Democratization in the Late Twentieth Century, University of Oklahoma Press, Norman]. Ca orice proces de schimbare, şi democraţia se confruntă cu o rezistenţă (reacţiune) la transformările politice, sociale, culturale, economice care însoţesc procesul de democratizare.
Iniţial, conceptul de „consolidare democratică” descria efortul prin care noile democraţii încercau să se protejeze împotriva tendinţelor de revenire la regimurile nedemocratice anterioare (autoritarisme, totalitarisme). Politologul Andreas Schedler descrie sugestiv acest efort printr-o analogie între consolidarea democratică şi procesul de imunizare a unui organism. Astfel, anticorpii dezvoltaţi în procesul de consolidare democratică trebuie să acţioneze împotriva revenirii la autoritarism [Schedler, A. (2002). „Ce este consolidarea democrativă”, în Revista Română de Ştiinţe Politice, Vol. 2, nr. 1 din aprilie 2002]. Astăzi am spune că, până să apară vaccinul care să ne apere de COVID-19, avem la îndemână propria imunitate şi respectarea regulilor de igienă şi distanţare fizică de a căror eficienţă nu suntem cu toţii convinşi.
Cei mai viguroşi anticorpi ai consolidării democratice se găsesc în aşa-numita cultură politică democratică, de tip participativ, bazată de contestare şi participare, cum ar spune politologii G. Almond, S. Verba şi R. Dahl. Cu alte cuvinte, democraţia devine consolidată în momentul în care funcţionarea instituţiilor democratice se bazează pe învăţarea şi practicarea respectului pentru drepturile şi libertăţile individului, toleranţei, încrederii între cetăţeni şi autorităţi, abordărilor consensuale şi a „compromisurilor necompromiţătoare”. În acord cu Adam Przeworski, considerăm că dezvoltarea economică şi bunăstarea socială constituie stimulente importante ale consolidării democratice. Oricât de solidă ar fi cultura democratică a cetăţenilor, o democraţie se erodează treptat acolo unde persistă sărăcia, inegalităţile socioeconomice, intoleranţa, inechităţile de orice fel. Însă, cu gândul la puteri militare şi economice precum China, trebuie să admitem şi faptul că economii avansate cu ritmuri de creştere importante nu au totdeauna corespondent un regim democratic. În ultimii ani, democraţiile insuficient consolidate sunt tot mai ameninţate de revirimentul autoritarismului şi populismului, în contextul în care elite politice degenerate, corupte şi incompetente se autonomizează faţă de restul societăţii, fiind preocupate de propria lor bunăstare, guvernând în dispreţ faţă de nevoile reale ale cetăţenilor pe care pretind că îi reprezintă şi cărora le solicită răbdare şi sacrificii pe perioade nedeterminante, pentru reforme incerte.
Pentru o evaluare calitativă a procesului de consolidare democratică avem la îndemână criteriile de diferenţiere a democraţiilor de nondemocraţii, aşa cum au fost propuse de Guillermo O’Donnell: 1) oficialităţi alese; 2) alegeri libere şi corecte; 3) dreptul tuturor adulţilor de a vota în alegeri libere, directe, frecvente; 4) dreptul de a candida pentru funcţii publice; 5) libertatea de exprimare; 6) existenţa surselor alternative de informare; 7) autonomie asociativă; 8) autorităţile alese sau numite nu ar trebui să-şi piardă în mod arbitrar funcţia înainte de finalizarea mandatelor încredinţate; 9) autorităţile alese sau numite nu trebuie împiedicate să-şi ducă la îndeplinire mandatul ca urmare a intervenţiei unor actori precum forţe armate, de securitate şi de intelligence din interiorul sau exteriorul ţării sau a unor „grupuri ilegitime” care apelează la mijloace violente pentru a exercita sau influenţa puterea politică [Diamond, L. et. al. (2004). Cum se consolidează democraţia, Politom, Iaşi]. În lumina acestor criterii, propun să ne autoevaluăm comportamentul democratic, dar şi democraţia pe care ne tot străduim să o consolidăm de aproape 30 de ani.
Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
„D-ale noastre, ale studenţilor”. Tableta de duminică: astăzi, despre „gen”, „deci” şi „fără deci”!
VIDEO Dronele ucrainene au pătruns 1.000 de km în Rusia și au aruncat în aer două rafinării
VIDEO Un român este cel care a dat ”voce” deșertului Arrakis în superproducția Dune 2. Cine este
Duelul reftorilor sau cum reftorul Tudorel a întins floreta iar reftorul Caşcaval i-a luat maul
VIDEO Explozie puternică la o rafinărie din Rusia lovită de drone ucrainene
Anual, la nivel mondial, 1 milion de persoane mor din cauza poluării atmosferice
VIDEO Meciul Alcaraz – Zverev de la Indian Wells, întrerupt din cauza unui roi de albine
Substanţă cancerigenă, descoperită în unele produse împotriva acneei
Băieții născuți din mame obeze au șanse mari să devină și ei supraponderali
Roşia Montană: aspecte mai puţin înţelese şi complexul resurselor
Tradiţie veche la partidoiul ieşean: cum l-au împins pe scări la vale Bogdăneii taman pe Măricel?
Alegeri la „Al. I. Cuza”: Prof. Codrin Liviu Cuţitaru - NU VĂ FIE FRICĂ, TUDORICĂ PICĂ!
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |