Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Cum (nu) se consolidează o democraţie

GALERIE
Iftimoaei Ciprian_Foto
  • Iftimoaei Ciprian_Foto
- +

Democraţia se află într-un regres din ce în ce mai pronunţat în multe ţări ale lumii, chiar şi în cele considerate odinioară democraţii avansate: SUA, Marea Britanie, unele ţări membre UE. Doar 5,7% din populaţia lumii trăieşte astăzi în ţări cu democraţii consolidate. 

În acest sens, stau mărturie evaluările unor think tank-uri independente ca The Economist Intelligence Unit (EIU), Freedom House, Transparency International şi altele. În ultimii ani, populismul, intoleranţa şi extremismele de orice fel au devenit cele mai mari ameninţări la adresa democraţiilor de pretutindeni. La acestea se adaugă lipsa de performanţă a elitelor politice, incapacitatea acestora de a produce bunăstare pentru un număr cât mai mare de oameni.

EIU calculează un aşa numit „index al democraţiei”, analizând starea democraţiei în 167 de state în funcţie de 60 de indicatori grupaţi în următoarele categorii: pluralismul politic şi procesul electoral, guvernarea, participarea şi implicarea cetăţenilor în politică, cultura politică şi respectarea libertăţilor civile. În funcţie de scorul obţinut la acest indice, ţările analizate sunt clasificate în patru tipuri de regim politic: democraţii complete, democraţii defectuoase, regimuri hibride şi regimuri autoritare. Ultimul raport EIU din 2019 arată că România se plasează pe locul 66 din cele 167 de state analizate, în categoria „democraţiilor defectuoase” asimilate democraţiilor electorale în care cetăţenii se bucură de libertate de opinie, pluripartidism, alegeri libere şi corecte, dar care sunt insuficient consolidate, cu probleme în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, libertatea mass-media, eficienţa guvernării.

Organizaţia Freedom House plasează România în rândul „democraţiilor semi-consolidate” cu un scor de 4,43 puncte pe o grilă regresivă de la 7 la 1, unde 7 reprezintă cel mai scăzut nivel al progresului democratic şi 1 cel mai înalt nivel. Scorul democratic calculat de Freedom House este o medie aritmetică a scorurilor obţinute de o ţară la o serie de indicatori grupaţi în cinci capitole: guvernare democratică, proces electoral, societate civilă, independenţa mass-media, guvernarea locală, independenţa justiţiei şi nivelul corupţiei.

Conform politologului Samuel P. Huntington, România şi celelalte state comuniste fac parte din cel de-„al treilea val al democratizării” care şi-a făcut simţită prezenţa încă din a doua jumătate a anilor ’70, cuprinzând Grecia, Portugalia, Spania, state care pe atunci se aflau sub dominaţia unor regimuri autoritare. Orice val de democratizare este urmat de un recul al procesului de democratizare, consideră S.P. Huntingon [Huntington, S.P. (1991). The Third Wave: Democratization in the Late Twentieth Century, University of Oklahoma Press, Norman]. Ca orice proces de schimbare, şi democraţia se confruntă cu o rezistenţă (reacţiune) la transformările politice, sociale, culturale, economice care însoţesc procesul de democratizare.

Iniţial, conceptul de „consolidare democratică” descria efortul prin care noile democraţii încercau să se protejeze împotriva tendinţelor de revenire la regimurile nedemocratice anterioare (autoritarisme, totalitarisme). Politologul Andreas Schedler descrie sugestiv acest efort printr-o analogie între consolidarea democratică şi procesul de imunizare a unui organism. Astfel, anticorpii dezvoltaţi în procesul de consolidare democratică trebuie să acţioneze împotriva revenirii la autoritarism [Schedler, A. (2002). „Ce este consolidarea democrativă”, în Revista Română de Ştiinţe Politice, Vol. 2, nr. 1 din aprilie 2002]. Astăzi am spune că, până să apară vaccinul care să ne apere de COVID-19, avem la îndemână propria imunitate şi respectarea regulilor de igienă şi distanţare fizică de a căror eficienţă nu suntem cu toţii convinşi.

Cei mai viguroşi anticorpi ai consolidării democratice se găsesc în aşa-numita cultură politică democratică, de tip participativ, bazată de contestare şi participare, cum ar spune politologii G. Almond, S. Verba şi R. Dahl. Cu alte cuvinte, democraţia devine consolidată în momentul în care funcţionarea instituţiilor democratice se bazează pe învăţarea şi practicarea respectului pentru drepturile şi libertăţile individului, toleranţei, încrederii între cetăţeni şi autorităţi, abordărilor consensuale şi a „compromisurilor necompromiţătoare”. În acord cu Adam Przeworski, considerăm că dezvoltarea economică şi bunăstarea socială constituie stimulente importante ale consolidării democratice. Oricât de solidă ar fi cultura democratică a cetăţenilor, o democraţie se erodează treptat acolo unde persistă sărăcia, inegalităţile socioeconomice, intoleranţa, inechităţile de orice fel. Însă, cu gândul la puteri militare şi economice precum China, trebuie să admitem şi faptul că economii avansate cu ritmuri de creştere importante nu au totdeauna corespondent un regim democratic. În ultimii ani, democraţiile insuficient consolidate sunt tot mai ameninţate de revirimentul autoritarismului şi populismului, în contextul în care elite politice degenerate, corupte şi incompetente se autonomizează faţă de restul societăţii, fiind preocupate de propria lor bunăstare, guvernând în dispreţ faţă de nevoile reale ale cetăţenilor pe care pretind că îi reprezintă şi cărora le solicită răbdare şi sacrificii pe perioade nedeterminante, pentru reforme incerte.

Pentru o evaluare calitativă a procesului de consolidare democratică avem la îndemână criteriile de diferenţiere a democraţiilor de nondemocraţii, aşa cum au fost propuse de Guillermo O’Donnell: 1) oficialităţi alese; 2) alegeri libere şi corecte; 3) dreptul tuturor adulţilor de a vota în alegeri libere, directe, frecvente; 4) dreptul de a candida pentru funcţii publice; 5) libertatea de exprimare; 6) existenţa surselor alternative de informare; 7) autonomie asociativă; 8) autorităţile alese sau numite nu ar trebui să-şi piardă în mod arbitrar funcţia înainte de finalizarea mandatelor încredinţate; 9) autorităţile alese sau numite nu trebuie împiedicate să-şi ducă la îndeplinire mandatul ca urmare a intervenţiei unor actori precum forţe armate, de securitate şi de intelligence din interiorul sau exteriorul ţării sau a unor „grupuri ilegitime” care apelează la mijloace violente pentru a exercita sau influenţa puterea politică [Diamond, L. et. al. (2004). Cum se consolidează democraţia, Politom, Iaşi]. În lumina acestor criterii, propun să ne autoevaluăm comportamentul democratic, dar şi democraţia pe care ne tot străduim să o consolidăm de aproape 30 de ani.

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri