anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Cum (nu) se consolidează o democraţie

GALERIE
Iftimoaei Ciprian_Foto
  • Iftimoaei Ciprian_Foto
- +

Democraţia se află într-un regres din ce în ce mai pronunţat în multe ţări ale lumii, chiar şi în cele considerate odinioară democraţii avansate: SUA, Marea Britanie, unele ţări membre UE. Doar 5,7% din populaţia lumii trăieşte astăzi în ţări cu democraţii consolidate. 

În acest sens, stau mărturie evaluările unor think tank-uri independente ca The Economist Intelligence Unit (EIU), Freedom House, Transparency International şi altele. În ultimii ani, populismul, intoleranţa şi extremismele de orice fel au devenit cele mai mari ameninţări la adresa democraţiilor de pretutindeni. La acestea se adaugă lipsa de performanţă a elitelor politice, incapacitatea acestora de a produce bunăstare pentru un număr cât mai mare de oameni.

EIU calculează un aşa numit „index al democraţiei”, analizând starea democraţiei în 167 de state în funcţie de 60 de indicatori grupaţi în următoarele categorii: pluralismul politic şi procesul electoral, guvernarea, participarea şi implicarea cetăţenilor în politică, cultura politică şi respectarea libertăţilor civile. În funcţie de scorul obţinut la acest indice, ţările analizate sunt clasificate în patru tipuri de regim politic: democraţii complete, democraţii defectuoase, regimuri hibride şi regimuri autoritare. Ultimul raport EIU din 2019 arată că România se plasează pe locul 66 din cele 167 de state analizate, în categoria „democraţiilor defectuoase” asimilate democraţiilor electorale în care cetăţenii se bucură de libertate de opinie, pluripartidism, alegeri libere şi corecte, dar care sunt insuficient consolidate, cu probleme în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, libertatea mass-media, eficienţa guvernării.

Organizaţia Freedom House plasează România în rândul „democraţiilor semi-consolidate” cu un scor de 4,43 puncte pe o grilă regresivă de la 7 la 1, unde 7 reprezintă cel mai scăzut nivel al progresului democratic şi 1 cel mai înalt nivel. Scorul democratic calculat de Freedom House este o medie aritmetică a scorurilor obţinute de o ţară la o serie de indicatori grupaţi în cinci capitole: guvernare democratică, proces electoral, societate civilă, independenţa mass-media, guvernarea locală, independenţa justiţiei şi nivelul corupţiei.

Conform politologului Samuel P. Huntington, România şi celelalte state comuniste fac parte din cel de-„al treilea val al democratizării” care şi-a făcut simţită prezenţa încă din a doua jumătate a anilor ’70, cuprinzând Grecia, Portugalia, Spania, state care pe atunci se aflau sub dominaţia unor regimuri autoritare. Orice val de democratizare este urmat de un recul al procesului de democratizare, consideră S.P. Huntingon [Huntington, S.P. (1991). The Third Wave: Democratization in the Late Twentieth Century, University of Oklahoma Press, Norman]. Ca orice proces de schimbare, şi democraţia se confruntă cu o rezistenţă (reacţiune) la transformările politice, sociale, culturale, economice care însoţesc procesul de democratizare.

Iniţial, conceptul de „consolidare democratică” descria efortul prin care noile democraţii încercau să se protejeze împotriva tendinţelor de revenire la regimurile nedemocratice anterioare (autoritarisme, totalitarisme). Politologul Andreas Schedler descrie sugestiv acest efort printr-o analogie între consolidarea democratică şi procesul de imunizare a unui organism. Astfel, anticorpii dezvoltaţi în procesul de consolidare democratică trebuie să acţioneze împotriva revenirii la autoritarism [Schedler, A. (2002). „Ce este consolidarea democrativă”, în Revista Română de Ştiinţe Politice, Vol. 2, nr. 1 din aprilie 2002]. Astăzi am spune că, până să apară vaccinul care să ne apere de COVID-19, avem la îndemână propria imunitate şi respectarea regulilor de igienă şi distanţare fizică de a căror eficienţă nu suntem cu toţii convinşi.

Cei mai viguroşi anticorpi ai consolidării democratice se găsesc în aşa-numita cultură politică democratică, de tip participativ, bazată de contestare şi participare, cum ar spune politologii G. Almond, S. Verba şi R. Dahl. Cu alte cuvinte, democraţia devine consolidată în momentul în care funcţionarea instituţiilor democratice se bazează pe învăţarea şi practicarea respectului pentru drepturile şi libertăţile individului, toleranţei, încrederii între cetăţeni şi autorităţi, abordărilor consensuale şi a „compromisurilor necompromiţătoare”. În acord cu Adam Przeworski, considerăm că dezvoltarea economică şi bunăstarea socială constituie stimulente importante ale consolidării democratice. Oricât de solidă ar fi cultura democratică a cetăţenilor, o democraţie se erodează treptat acolo unde persistă sărăcia, inegalităţile socioeconomice, intoleranţa, inechităţile de orice fel. Însă, cu gândul la puteri militare şi economice precum China, trebuie să admitem şi faptul că economii avansate cu ritmuri de creştere importante nu au totdeauna corespondent un regim democratic. În ultimii ani, democraţiile insuficient consolidate sunt tot mai ameninţate de revirimentul autoritarismului şi populismului, în contextul în care elite politice degenerate, corupte şi incompetente se autonomizează faţă de restul societăţii, fiind preocupate de propria lor bunăstare, guvernând în dispreţ faţă de nevoile reale ale cetăţenilor pe care pretind că îi reprezintă şi cărora le solicită răbdare şi sacrificii pe perioade nedeterminante, pentru reforme incerte.

Pentru o evaluare calitativă a procesului de consolidare democratică avem la îndemână criteriile de diferenţiere a democraţiilor de nondemocraţii, aşa cum au fost propuse de Guillermo O’Donnell: 1) oficialităţi alese; 2) alegeri libere şi corecte; 3) dreptul tuturor adulţilor de a vota în alegeri libere, directe, frecvente; 4) dreptul de a candida pentru funcţii publice; 5) libertatea de exprimare; 6) existenţa surselor alternative de informare; 7) autonomie asociativă; 8) autorităţile alese sau numite nu ar trebui să-şi piardă în mod arbitrar funcţia înainte de finalizarea mandatelor încredinţate; 9) autorităţile alese sau numite nu trebuie împiedicate să-şi ducă la îndeplinire mandatul ca urmare a intervenţiei unor actori precum forţe armate, de securitate şi de intelligence din interiorul sau exteriorul ţării sau a unor „grupuri ilegitime” care apelează la mijloace violente pentru a exercita sau influenţa puterea politică [Diamond, L. et. al. (2004). Cum se consolidează democraţia, Politom, Iaşi]. În lumina acestor criterii, propun să ne autoevaluăm comportamentul democratic, dar şi democraţia pe care ne tot străduim să o consolidăm de aproape 30 de ani.

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Opțiunile geopolitice ale Europei în confruntarea dintre America și China

Alexandru LĂZESCU

Opțiunile geopolitice ale Europei în confruntarea dintre America și China

Deşi europenii au evitat până acum, în general, să adopte o atitudine excesiv de contondentă în raport cu China şi nici nu s-au raliat poziţiei americane, pe care totuşi o împărtăşesc în mare parte, au devenit tot mai îngrijoraţi şi mai iritaţi de atitudinea tot mai agresivă a Berlinului.

Filmuletul zilei

opinii

La masa oficială

Nichita DANILOV

La masa oficială

În aparenţă, înfăţişarea bonomă lui Medvedev degaja linişte şi echilibru. Dar asta era doar aparenţă. Căci pixul pe care preşedintele îl învârtea între degete în timp ce stătea în prezidiu exprima destul de multe. Nesiguranţă? Plictiseală? Nerăbdare?

Viaţa ca teatru, omul ca spectacol

Dana ȚABREA

Viaţa ca teatru, omul ca spectacol

Dacă viaţa ar fi asemenea unei scene de teatru, atunci omul nu ar putea fi decât actor sau spectator. Metafora vieţii ca teatru, în sensul scoaterii din context a replicilor lui Jaques din As You Like It de William Shakespeare, conduce la o interpretare prejudiciată („Lumea-ntreagă e o scenă şi toţi oamenii sunt actori”). 

Ultimele zile

Michael ASTNER

Ultimele zile

După ce petrec săptămâni bune la ţară, la Amnaş, cum-necum vine momentul în care parcă simt că gata, ajunge. Şi asta dincolo de eventualele chestiuni concrete ce-ar fi de rezolvat la oraş. Iar din momentul acela, al fixării datei plecării, ultimele zile capătă un ritm şi-un conţinut al lor: încep să pregătesc curtea şi casa pentru absenţa mea, să fac, adică, oareşce ordine, să fac curat etc.

pulspulspuls

O mare minune dumnezeiască la saloanele Covid de la Iaşi

O mare minune dumnezeiască la saloanele Covid de la Iaşi

Pentru că e uichend, haideţi să fie, conform tradiţiei, tot fără politichie, deşi e campanie. 

Caricatura zilei

Dacia Debut

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.