Vlad Mărculescu s-a angajat la Opera ieşeană după ce lucrase pe poziţii similare la Bucureşti sau Budapesta. Intrat în conflict cu managerul Beatrice Rancea, de-a lungul timpului, Mărculescu a acuzat faptul că ar fi fost marginalizat şi distribuit în roluri minore. Anul trecut a fost sancţionat disciplinar cu reducerea salariului cu 5% pe o perioadă de trei luni, primind totodată la evaluarea anuală pe 2019 doar calificativul „bine”, după ce până atunci fusese apreciat cu calificativul „foarte bine”.

Conflictul cu Rancea s-a acutizat după ce Mărculescu a participat la o emisiune la un post local de televiziune, în cadrul căreia criticase activitatea conducerii Operei. Printre altele, el reproşase faptul că în loc să participe la turnee artistice, Opera ieşeană concerta în Grădina Botanică sau îşi asocia imaginea cu emisiuni de divertisment precum „Ham talent”, la care Beatrice Rancea fusese jurat.

Unele dintre afirmaţiile lui Mărculescu se bazau pe articole de presă apărute după efectuarea la Operă a unui control dispus de ministrul culturii. Participarea la emisiune i-a atras lui Mărculescu o nouă convocare în faţa comisiei de disiplină, fiind acuzat că afirmaţiile sale ar fi lezat imaginea Operei şi ar fi adus atingere onoarei, demnităţii şi reputaţiei altor angajaţi. În septembrie anul trecut, Mărculescu a fost concediat.

În octombrie anul trecut, pe rolul Tribunalului a fost înregistrată acţiunea prin care Mărculescu cerea anularea deciziei de desfacere disciplinară a contractului său de muncă, reintegrarea pe postul de solist balet, obligarea Operei la plata drepturilor salariale din momentul concedierii şi până la reintegrarea în funcţie, precum şi plata sumei de 100.000 de lei, ca daune morale. În faţa instanţei, reprezentanţii Operei şi-au reiterat aprecierea că declaraţiile balerinului afectaseră grav imaginea instituţiei, concedierea fiind astfel justificată. Nu de aceeaşi părere au fost însă magistraţii Tribunalului. Aceştia au considerat că, prin declaraţiile sale publice, Mărculescu încălcase regulamentul de ordine interioară a Operei. Însă oricare ar fi fost efectele asupra imaginii instituţiei sau a conducerii acesteia, afirmaţiile solistului se înscriau în limitele exerciţiului dreptului la libertate de exprimare, garantat de Constituţie.

„Aplicarea sancţiunii disciplinare a concedierii pentru simple opinii critice este vădit nelegală, sancţionând exercitarea unui drept constituţional şi este de natură să anihileze orice voce critică, o astfel de manieră de a acţiona fiind contrară în sine principiilor libertăţii de exprimare, aplicarea acestei sancţiuni fiind de natură a crea ea însăşi prejudicii de imagine instituţiei, sancţionarea cu orice preţ a criticilor (şi mai ales atunci când este realizată de cei criticaţi) nefiind compatibilă cu valorile societăţii democratice”, au precizat magistraţii, dispunând anularea deciziei de concediere. Judecătorii au apreciat şi că, timp de doi ani, anterior deciziei de concediere, Mărculescu fusese supus unui şir de persecuţii sistematice şi de discreditări profesionale. Pentru aceasta, magistraţii au considerat că suma de 100.000 lei este justificată ca daune morale. ONRI a contestat sentinţa în faţa instanţei superioare. Curtea de Apel a respins însă apelul, menţinând în totalitate sentinţa Tribunalului.

Pe rolul Curţii de Apel se află şi procesul deschis de Simona Alice Gogan. Contabilă la Opera ieşeană, Gogan a fost concediată la începutul anului trecut, ea acuzând cheltuirea în mod discreţionar de către Beatrice Rancea a două milioane lei din fondurile Operei. Curtea de Apel urmează să se pronunţe săptămâna viitoare asupra contestaţiei la concediere depusă de Gogan.