Cum pui Inteligența Artificială la treabă în slujba unei alimentații echilibrate, sănătoase și sustenabile? Explicațiile interesante ale unui universitar ieșean (I)

Vă rugăm să ne oferiți câteva informații despre rolul și munca dumneavoastră în prestigioasa instituție de învățământ superior ieșean.

Cred în știința care se face cu mâinile în laborator, cu mintea în cercetare și cu inima în formarea tinerilor profesioniști. Sub această convingere îmi desfășor activitatea în cadrul Universității pentru Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași, în calitate de cadru didactic al Facultății de Agricultură, în Departamentul de Tehnologii Alimentare. Mă implic activ în coordonarea proceselor didactice și aplicative din sfera tehnologiilor lactate, desfășurate în Atelierul de procesare a laptelui și produselor derivate – un spațiu unde teoria întâlnește practica, iar studenții încep să înțeleagă rigoarea industriei alimentare.

De asemenea, coordonez activitățile desfășurate în Laboratorul pentru Controlul Calității Laptelui și a Produselor din Lapte, parte a Centrului pentru Monitorizarea Calitativă și Cantitativă a Produselor Bovine – Rediu. Activitatea mea didactică și de cercetare este profund ancorată în realitățile agroalimentare actuale, cu un accent constant pe inovație, calitate, siguranță alimentară și sustenabilitate – valori esențiale într-o industrie care trebuie să răspundă, în egală măsură, nevoilor consumatorilor și provocărilor viitorului.

În prezent, îndeplinesc rolul de titular al unor discipline de specialitate din domeniul tehnologiilor alimentare, printre acestea fiind cursul „Tehnologia laptelui și a produselor derivate din lapte”, destinat studenților de la specializarea Tehnologia procesării produselor agricole (TPPA), cursul „Valorificarea producțiilor de origine animală”, susținut în cadrul specializării Protecția consumatorului și a mediului (PCM), precum și disciplina „Control și expertiza laptelui și a produselor lactate”, predată studenților din cadrul programului de studii Control și expertiza produselor alimentare (CEPA).

• Citiți și: Inițiativă inedită a ZDI, pentru nespecialiști – Ghid de prezentare, inițiere și folosire a inteligenței artificiale 

Care sunt principalele direcții de cercetare și aplicații pe care le abordați în domeniul Tehnologiilor Alimentare?

Activitatea didactică este completată în mod constant de aplicații practice desfășurate în Atelierul de procesare a laptelui și produselor lactate, unde studenții au ocazia să aplice cunoștințele teoretice într-un cadru tehnologic real. În paralel, aceștia desfășoară activități specifice de analiză fizico-chimică și microbiologică în Laboratorul pentru Controlul Calității Laptelui, consolidându-și astfel formarea profesională în domeniul siguranței și calității alimentare.

În ultimii ani, activitatea mea de cercetare s-a concentrat în mod prioritar pe dezvoltarea de produse alimentare inovatoare prin valorificarea sustenabilă a subproduselor horticole, cu scopul de a obține alimente cu valoare adăugată ridicată și funcționalitate sporită. Această abordare se aliniază tendințelor actuale din industria alimentară, care vizează atât reducerea risipei alimentare, cât și îmbunătățirea profilului nutrițional al produselor finite.

Printre cele mai relevante exemple de astfel de produse dezvoltate în cadrul activităților de cercetare se numără:

• brânză din zer cu adaos de pudră din coajă de ceapă roșie, bogată în compuși antioxidanți precum quercetina și alți flavonoizi,
• iaurturi și brânzeturi îmbogățite cu coajă de dovleac, o sursă naturală de carotenoide, fibre alimentare și polifenoli,
• brânză cu adaos de coajă de sfeclă roșie, recunoscută pentru conținutul său în betalaine și nitrați naturali cu potențial benefic asupra sănătății vasculare,
• brânză cu pudră din tescovină de struguri sau pieliță de struguri, subproduse ale vinificației extrem de bogate în resveratrol, proantocianidine și acizi fenolici,
• brânză cu adaos de boștină de aronia (rezultată în urma procesării sucului), o sursă concentrată de antociani, taninuri și vitamina C, recunoscută pentru efectele sale antioxidante și imunomodulatoare.

Aceste ingrediente, provenite din părțile nevalorificate în mod tradițional ale fructelor și legumelor, nu doar că îmbunătățesc valoarea nutrițională a produselor lactate prin aportul de fibre, compuși fenolici, antioxidanți și pigmenți naturali, dar adaugă și o notă senzorială distinctă, contribuind la diversificarea ofertei alimentare. În același timp, utilizarea lor contribuie la susținerea conceptului de economie circulară, prin reintegrarea în lanțul alimentar a unor resurse anterior neutilizate.

Această direcție de cercetare are ca scop final obținerea unor produse funcționale, care răspund nevoilor unui consumator modern, preocupat de o alimentație echilibrată, sănătoasă și sustenabilă, dar și interesat de produse autentice, cu ingrediente naturale și efecte benefice dovedite asupra sănătății. Astfel, valorificarea subproduselor horticole în tehnologiile lactate reprezintă nu doar o soluție inovatoare din punct de vedere tehnologic, ci și un răspuns pertinent la provocările actuale privind sănătatea publică și protejarea mediului.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Prezența inteligenței artificiale a devenit și în domeniul dumneavoastră de preocupări o realitate de zi de zi?

Apariția și integrarea inteligenței artificiale (AI) în industria agroalimentară reprezintă una dintre cele mai importante transformări ale ultimului deceniu, având potențialul de a redefini modul în care produsele sunt procesate, controlate și livrate. Cu toate acestea, deși beneficiile sunt incontestabile, implementarea AI aduce cu sine o serie de provocări majore, atât din perspectivă tehnologică, cât și educațională, economică și etică.

Găsiți mai multe detalii despre termenii folosiți în DICȚIONARUL AI

Continuare în numărul viitor

Marius GHEORGHIU: CONTACT – Email: redactie@ziaruldeiasi.ro, Telefon: 0745079523

 

Publicitate și alte recomandări video