
În România de astăzi, vechimea în politică, disciplina de partid și loialitatea față de lideri sunt mult mai importante decât meritul personal bazat pe cunoștințe profesionale, aptitudini și competențe politice. De aici trebuie să înceapă șantierul reformării elitelor politice românești. Fără contestare, opoziție și participare în politică este dificil să facem România altfel!
Istoricul Lucian Boia (2012) a scris o carte cu titlul De ce este România altfel? comparativ cu alte state europene. „Ceva nu merge în România, şi nu doar sus, în clasa politică, şi nu doar de ieri, de alaltăieri. Să fie un blestem? Nu, e doar o istorie. Dar poate că înseamnă acelaşi lucru”, se întreabă istoricul Boia cu o referire și elita politică autohtonă. Sociologul Vintilă Mihăilescu (2017) a coordonat o lucrare având titlul De ce este România astfel?, oarecum o replică la eseul istoricului Lucian Boia, antrenând antropologi, sociologi și politologi într-un demers de explicare și înțelegere a „excepționalismului românesc și ipostazele sale”.
Neîmplinirile, restanțele, discrepanțele României în raport cu fostele țări comuniste din Europa Centrală și de Est cu care a împărtășit același starting point în 1989 pot fi puse în mare măsură pe seama modului în care au guvernat elitele postcomuniste. Schimbarea este mai degrabă produsă de elite, care reprezintă principiul activ (motorul) în istorie, masele fiind consecința acțiunii acestora. Masele sunt dezorganizate, pasive, inerțiale în raport cu obiectivele de politică internă și externă propuse de elite. Progresismul elitelor politice întâmpină conservatorismul maselor. Acestea din urmă reclamă schimbarea elitelor conducătoare fără să întreprindă ceva în acest sens.
În raport cu elitele politice, masele reacționează îndeosebi prin nemulțumirea reflectată în sondajele de opinie, proteste, manifestări, revolte, prin scăderea participării la procesele electorale. Sunt și situații, de deprivare socioeconomică, în care masele pot reacționa și prin participarea masivă la procesele electorale prin exprimarea voturilor pentru așa-numitele partide anti-sistem, cum se prezintă în momentul de față partidele suveraniste, care propun proiecte izolaționiste și de revizuire a rolului jucat de România în structurile euro-atlantice. Masele sunt sensibile, receptive și fascinate de discursul seducător, mesianic, hipnotic practicat la politicieni care se pretind salvatorii neamului și trimișii lui Dumnezeu pe pământ.
Cum pot acționa simplii cetățeni pentru a ameliora calitatea elitei politice (clasei politice) românești? Întrebarea pare complicată, dar răspunul este simplu: prin intermediul mecanismelor democratice. Într-o societate liberă și democratică, încă de la cele mai fragede vârste, avem la dispoziție resurse libere de informare/ educare/ conștientizare cu privire la modul în care sunt gestionate treburile publice. Prin dezvoltarea unor programe de educație civică, elevii pot fi interesați de rolul elitelor politice în consolidarea democrației și promovarea bunei guvernări. Cetățenii au drepturi și obligații stipulate în Constituție și legi, printre acestea fiind dreptul de a fi informat, la opoziție, asociere și participare politică, dar nu uzează de acestea. Cursurile de etică politică, leadership și politici publice pot contribui la creșterea nivelului de cunoaștere și competență în domeniul politic.
Participarea cetățenilor la viața politică trebuie să fie incluzivă în sensul cuprinderii și implicării unor categorii diverse: minoritățile, femeile, persoanele cu dizabilități, persoanele în risc de sărăcie sau excluziune socială. Problemele sociale, economice și de mediu cu care se confruntă cetățenii trebuie plasate pe agenda publică și livrate spre rezolvare politicienilor. Mediatizarea cazurilor de corupție, abuz, încălcare a drepturilor omului contribuie la responsabilizarea și ameliorarea calității elitelor politice. Asupra elitelor politice se impune exercitarea unei presiuni constante în sensul solicitării de a promova politici publice bazate pe respectarea legalității, corectitudinii, transparenței, echidistanței, imparțialității, obiectivității, eficienței și eficacității în cheltuirea banilor publici.
În democrațiile consolidate și prospere, selecția și recrutarea în funcții publice (consilieri locali și județeni, parlamentari etc.) depind într-o măsură considerabilă de existența unei culturi democratice de tip participativ, precum și a unei culturi meritocratice, în sensul promovării pe baza realizărilor, experienței și expertizei profesionale. Valoarea și meritul personal trebuie să eclipseze clientelismul și nepotismul, nu invers.
Consolidarea democratică și buna guvernare sunt susținute și de dezvoltarea și activismul societății civile. Feedback-ul societății civile și al cetățenilor de rând corijează acțiunile elitelor politice, contribuie la responsabilizarea acestora, la gestionarea judicioasă a resurselor de care dispun. Într-o democrație consolidată primează mai degrabă interesul celor mulți/ interesul public, decât interesul celor puțini/ minorităților conducătoare. Elitele politice sunt tentate de a acționa în sensul multiplicării resurselor de putere. Aici intervine rolul societății civile de a tempera, pe cale democratică, acumularea excesivă a puterii și exercitarea discreționară a acesteia. Să ne amintim de ceea ce spunea Lord Acton: orice putere corupe, iar puterea absolută corupe în mod absolut! Într-o democrație consolidată, masele pot sancționa excesele de putere ale elitei guvernamentale.
Un rol extrem de important în consolidarea democrației este jucat de mass-media și, recent, de platformele digitale care gestionează rețelele de socializare. Pentru a aduce în atenția publicului și a corecta acțiunile deviante, corupte, clientelare ale elitelor politice, mass-media trebuie să fie independentă față de orice control politic. Mass-media devine „câinele de pază al democrației” atunci când facilitează circulația liberă a ideilor, încurajează exprimarea unor opinii critice și constructive, furnizează feedback privind rezultatele politicilor publice, sancționează pozițiile anti-democratice.
Elitele politice se raportează adesea la mass-media ca la un instrument de propagandă. În scopul promovării liderilor politici, ideologiilor și programelor sunt alocate și drenate fonduri publice consistente sub formă de publicitate politică sau electorală. De multe ori, politicienii acționează voalat asupra organelor de presă prin intermediul unor grupuri de interese economice. În redacția în care nu intră politicianul, pot pătrunde influența și banii acestora sau ale grupurilor de interese economice netransparente și clientelare, conectate la banul public.
Politica democratică se realizează prin intermediul pluripartidismului politic. Oricât de oligarhice ar fi partidele politice, nu putem avea democrație în afara sistemului pluripartidist. Partidele politice constituie selectorul elitelor politice. Pentru a reforma elita politică trebuie pornit de la nivelul organizațiilor locale de partid. În momentul de față, partidele politice din România sunt structuri oligarhizate și rezistente la orice tentative de reformare. După un ciclu electoral soldat cu eșec (rezultate slabe la alegeri, trecerea în opoziție) se schimbă liderii politici și o parte din componența organismelor centrale (birourile politice naționale). Mecanismele de selecție, recrutare și promovare în funcții de conducere în cadrul organizațiilor de partid sunt restrictive, netransparente, cu canale de acces rezervate clientelei de partid. În România de astăzi, vechimea în politică, disciplina de partid și loialitatea față de lideri sunt mult mai importante decât meritul personal bazat pe cunoștințe profesionale, aptitudini și competențe politice. De aici trebuie să înceapă șantierul reformării elitelor politice românești. Fără contestare, opoziție și participare în politică este dificil să facem România altfel!
Notă: acest articol reprezintă o formă revizuită și adăugită a secțiunii de concluzii din Ciprian Iftimoaei, Sociologia elitelor. Abordări clasice și contemporane, Editura Institutul European, Iași, 2023, pp. 270-273.
Ciprian Iftimoaei este conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Științe Politice și Administrative, Universitatea „Petre Andrei” din Iași
Publicitate și alte recomandări video