*prof. dr. Carmen Dorobăţ, manager al Spitalului de Boli Infecţioase Iaşi, vorbeşte despre căile de transmitere a bolilor infecţioase din sezonul cald şi ce putem face pentru a ne păzi de acestea

* aflaţi mai multe citind articolul următor

           Prof. dr. Carmen Dorobăţ, manager al Spitalului de Boli Infecţioase Iaşi: ”Bolile infecţioase în sezonul cald au o anumită specificitate. Şi, pentru a fi mai didact, am să vorbesc despre ele ca şi cale de transmitere digestivă. Pentru calea de transmitere digestivă: când suspectăm o boală infecţioasă care e posibil să fi pătruns în organism pe cale digestivă? Apar febra, vărsăturile şi scaunele diareice; sunt prezente toate cele trei simptome sau numai două. Sigur că ideal este să nu fim nevoiţi să ne prezentăm la medic dacă - de exemplu - facem febră şi avem doar o senzaţie de greaţă. Dar, atenţie, pot apărea tablouri clinice foarte complicate care merg până la deshidratare. De aceea, este bine ca atunci când suspectăm o astfel de afecţiune să ne prezentăm cel puţin la medicul de familie, dacă nu direct în triajul Spitalului de Boli Infecţioase.

Cum putem preveni aceste boli infecţioase cu transmitere digestivă frecvente în sezonul cald?

Trebuie să fim atenţi în primul rând la ce alimente consumăm. Şi mă refer, în special, la alimente din lapte şi derivaţi din lapte, inclusiv la îngheţată, de asemenea, la  preparate  din carne – atenţie mare la mititei care sunt consumaţi în acest sezon la picnic! Ca urmare, trebuie atenţie, atât la locul de unde cumpărăm aceste alimente, cât şi la termenul de garanţie; magazinele care distribuie astfel de produse trebuie să se afle pe lista celor controlate de către medicii epidemiologi. 

Tot pe cale digestivă, în afară de aceste toxiinfecţii alimentare, se poate transmite şi virusul hepatitic A – afecţiunea fiind cunoscută ca “boala mâinilor murdare”. Hepatita A se poate transmite şi prin apă de fântână contaminată.Meningite virale se pot declanşa dupa consumul de apă contaminată sau de la muşcături de ţânţari.

Prin apa contaminată de fântână se pot transmite virusuri – acele enterovirusuri care pot determina, în sezonul cald, meningite şi encefalite. Tabloul în meningite şi encefalite este zgomotos încă de la început. Pacientul prezintă febră, dureri de cap şi vărsături; în momentul în care apare aceasta triadă simptomatică, bolnavul trebuie obligatoriu să se prezinte la Spitalul de Boli Infecţioase. Diagnosticul se pune prin puncţie rahidiană.

Îmi amintesc de o asemenea epidemie de meningite în sezonul cald, în urmă cu peste 10 ani, când numărul pacienţilor era atât de mare, încât pacienţii trebuiau să stea la rând pentru efectuarea puncţiei; spitalul a fost atunci reorganizat pentru internările acestor meningite virale; de altfel, aceasta e o caracteristică pentru un episod epidemic.  Iar Spitalul de Boli Infecţioase Iaşi, care este construit în sistem pavilionar, răspunde perfect necesităţilor unui astfel de val epidemic.

Tot în sezonul cald apar şi bolile infecţioase transmise pe cale cutanată. Mă refer, în primul rând, la bolile cauzate de muşcăturile de ţânţar: meningită şi encefalită. Muşcăturile de ţânţar pot transmite astfel de virursuri.

O altă problemă, destul de frecvent întâlnită, o reprezintă muşcăturile de căpuşă, prin care se transmite Boala Lymme, cunoscută şi sub numele de “boala cu o mie de feţe” - aceasta pentru că în cadrul acestei boli, nu întotdeauna se pot identifica muşcătura de căpuşă şi căpuşa care a produs-o. Boala poate fi descoperită mai tarziu când pot apărea fenomene neurologice, cardiace, hepatice şi renale. De aceea este bine ca, ori de câte ori avem suspiciunea de muşcătură de căpuşă, să ne prezentăm la medicul infecţionist. Acesta poate recomanda o administrare profilactică de antibiotice care durează numai o săptămână, spre deosebire de antibioterapie care durează 30 de zile.

O baie în iazuri sau lacuri necontrolate epidemiologic ne poate îmbolnăvi de leptospiroză. Aceasta este o afecţiune gravă care se contactează în sezonul cald, în momentul în care se face baie în lacuri şi iazuri care nu sunt igienizate corespunzător. Boala prezintă, pe lângă febră şi icter (afectare hepatică), afectarea renală şi a sistemului nervos central, iar uneori apare şi afectare cardiacă. Este o boală a cărui prognostic rămâne întotdeauna rezervat.

Dacă ar fi să sintetizăm, pentru sezonul cald trebuie să fim atenţi în primul rând la ceea ce consumăm; apoi la locurile din care bem apă sau în care facem baie; să preferăm piscinele în locul iazurilor sau lacurilor; trebuie să ne ferim de insecte, să folosim pe cât posibil acele spray-uri  care ne protejează şi, bineînţeles, să purtăm o vestimentaţie pe cât posibil adecvată”.

           “Plec într-o vacanţă exotică. Ce pot face pentru a evita malaria sau febra hemoragică?”

Înainte de o vacanţă exotică, adresaţi-vă unui specialist pentru profilaxia bolilor infecţioase ca malaria sau febra hemoragică! “Pentru că este sezon estival şi se apropie vacanţele, aş mai vrea să atrag atenţia asupra unui aspect legat de vacanţele petrecute în locuri exotice cu risc, cum ar fi Africa, Asia de Sud-Est, care au agenţi infecţioşi cu care organismul nostru nu este obişnuit.

Nefiind imunizat organismul va reacţiona şi vom face boala, uneori chiar forme grave de boală. Este indicat ca persoana care vrea să meargă în astfel de zone, să primească iniţial un consult din partea unui specialist vaccinolog şi, la recomandarea acestuia, să facă o profilaxie a bolilor din ţara respectivă. De exemplu, profilaxie pentru malarie, dacă pleacă în Africa sau India.

Este important să primească un sfat în ceea ce priveşte protecţia şi măsurile ce se pot lua în cazul altor boli grave: febrele hemoragice. Acestea se transmit print înţepături de insecte din zonele respective. Se manifestă cu febră, de regulă ca o meningită sau ca o encefalită, dar care asociază fenomene hemoragice, uneori destul de greu de stăpânit terapeutic.

De aceea, vacanţa în astfel de zone trebuie să fie precedată de un sfat din partea unui medic specialist în acest sens.În Iaşi,specialist este doamna prof. dr. Doina Azoicăi, decan al Facultăţii de Medicină”, completează prof. dr. Carmen Dorobăţ.