Pe scurt, în propunerea privind Plățile pentru angajamente de silvo-mediu și climă din Planul Național Strategic PAC 2023-2027 guvernanții au alocat pentru mediu, climă și alte angajamente în materie de gestionare doar aproximativ 0,3 % din bugetul total.

Doar 45 de milioane de euro au fost cuprinse pentru păduri și mediu în documentul coordonat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, deși începând cu 2023 România are de cheltuit un total de 15,9 miliarde de euro, iar pentru perioada de tranziție 2021-2022 alocările sunt de 6,2 miliarde de euro.

”România se află deja în numeroase proceduri de infringement din cauza angajamentelor nerespectate în ceea ce privește mediul, iar în noiembrie anul trecut, Comisia Europeană a trimis din nou România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru neîndeplinirea obligațiilor - de data aceasta, cele privind depozitele de deșeuri. În aceste condiții, să nu profităm la maximum de banii europeni disponibili pentru mediu este intolerabil”, consideră Vlad Gheorghe, care susținut de colegii din grupul europarlamentar Renew Europe a solicitat recent înființarea unui Procuror Verde European pentru infracțiunile climatice.

Conform Rezoluției Parlamentului European din 9 iunie 2021 referitoare la Strategia Uniunii Europene privind biodiversitatea pentru 2030, statele membre trebuie să depună eforturi pentru a ajunge la un procent de cheltuieli anuale pentru biodiversitate de cel puțin 10% în cadrul financiar multianual (CFM). Mai mult, având în vedere importanța combaterii declinului dramatic al biodiversității, Parlamentul European prin Rezoluţia adoptată la 23 noiembrie 2021 susţine că sprijinul pentru planurile strategice ar trebui să contribuie la integrarea acțiunilor în materie de biodiversitate în politicile Uniunii și la realizarea obiectivului general ambițios de a aloca pentru obiectivele în materie de biodiversitate 7,5 % din cheltuielile anuale din cadrul financiar multianual în 2024 și 10% din cheltuielile anuale din CFM în 2026 și 2027.

Europarlamentarul USR Vlad Gheorghe spune că a solicitat în scris încă de anul trecut Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, respectiv Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să ia urgent măsurile necesare pentru corectarea deficitului bugetar alocat pentru angajamentele în materie de mediu din Planul Național Strategic PAC 2023-2027: ”Altfel, ne aflăm în situația de a pune în pericol absorbția fondurilor europene,iar încă o dată România nu își va îndeplini toate obiectivele asumate la nivel european, ceea ce este inadmisibil”, subliniază Gheorghe.

În răspunsul transmis europarlamentarului USR, Ministerul Mediului susține că a transmis colegilor numeroase solicitări pe acest subiect, în timp ce Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu a răspuns nici până la această dată interpelării lui Vlad Gheorghe, deși Planul Național Strategic trebuia depus la Comisia Europeană încă de pe 31 decembrie 2021.

”Această pasare a responsabilității, lipsa de transparență și nepăsarea sau nepriceperea guvernanților sunt cauzele principale pentru care mediul din România suferă de peste 30 de ani”, consideră europarlamentarul USR care de la preluarea mandatului în noiembrie 2020, a adresat peste     130 de interpelări, inclusiv privind numeroase aspecte legate de protecția mediului către ministerul de resort, Regia Națională a Pădurilor, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, Garda de Mediu.

România adăpostește două treimi din pădurile primare și seculare ale Europei din zona temperată - ecosisteme apărate de legislația europeană ca arii protejate de tip situri Natura 2000.

Din nefericire, activiștii de mediu, jurnaliștii și chiar avertizorii de integritate din instituțiile abilitate semnalează de ani de zile că aceste arii sunt însă distruse sistematic fie prin operațiuni de exploatare aprobate de autorităţi, fie prin tăieri ilegale încurajate de indolența acestora. România pierde astfel în mod ireversibil habitate întregi, precum și oportunități de dezvoltare turistică și economică a comunităților din zonă.

”Tocmai din acest motiv, folosirea maximală a fondurilor europene disponibile pentru conservarea biodiversității ar trebui să fie o prioritate pentru Guvernul României, mai ales că vorbim despre sume record de la aderarea României și până acum”, evidențiază europarlamentarul USR, Vlad Gheorghe.