De Business

Punem punctul pe știi

Cum s-a schimbat atitudinea tinerilor față de muncă: în bine sau în rău? Opinia a trei specialiști ieșeni

miercuri, 15 ianuarie 2025, 19:00
3 MIN
 Cum s-a schimbat atitudinea tinerilor față de muncă: în bine sau în rău? Opinia a trei specialiști ieșeni

Pentru mulți tineri, dorința de a avea mai multă libertate și de a limita controlul direct al superiorilor asupra lor este o trăsătură comună, spun psihologii. Aceștia preferă să lucreze într-un mediu în care să nu fie supravegheați constant și în care să aibă posibilitatea de a-și organiza activitatea după propriile reguli. Cu toate acestea, cauzele acestei atitudini sunt variate și pot diferi de la un individ la altul.

Așa cum a precizat pentru ZDI psihologul Carmen Crețu, prof.univ.dr. la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), dacă pentru mulți tineri cu vârsta cuprinsă între 18-25 de ani acest comportament este o formă de mascare a lipsei de experiență, a unor eventuale abateri de la regulile instituite în organizația angajatoare, de camuflare a lipsei lor de disponibilitate autopercepută, de incompetență sau chiar de lene în asumarea totală a sarcinilor primite, la cei cu potențial profesional mare este generată de frica de șefi, și în special de șefii ”toxici”.

Prof.dr. Carmen Crețu: „Șefii contează foarte mult în atitudinea tinerilor față de muncă”

Totodată, climatul la locul de muncă, care de cele mai multe ori este influențat în mod fundamental de lider, joacă un rol important. În mod deosebit, atitudinea șefului față tinerii angajați, unii dintre ei aflați la primul lor job, trebuie să fie cu atât mai mult motivatoare.

Carmen Crețu, prof.univ.dr. la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Prof. dr. Carmen Crețu

„Un lider competent, optimist și puternic va inspira încredere. Dimpotrivă, conducătorii capricioși, orgolioși, indeciși, bănuitori, și ca atare manipulabili, care adoptă măsuri contradictorii și nu dau explicații logice, vor inspira frică și distanțare din partea angajaților.  Mai mult, dacă șeful nu arată că își respectă și își valorizează angajații, va determina, pe termen mediu și lung, sub-motivare, anxietate și depresie. Cu alte cuvinte, doar un șef care este preocupat și obișnuit să dea aripi angajaților săi, să-i stimuleze să se afirme profesional, va mări eficiența instituției și starea de bine a angajaților. Teama de șefi trebuie analizată și diagnosticată în funcție de fiecare context în specificitatea lidershipului său”, a declarat aceasta.

Mulți tineri caută oportunități care să le permită mai multă autonomie

De asemenea, unii tineri pot avea această abordare fiind influențați de experiențele lor anterioare de muncă, în care au simțit o presiune prea mare sau o ierarhie rigidă. Alții pot căuta un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală, având dorința de a avea mai mult control asupra timpului și resurselor proprii. De asemenea, în contextul evoluției tehnologice și al flexibilității muncii la distanță, mulți tineri caută oportunități care să le permită un grad mai mare de autonomie. În cele din urmă, acest comportament nu este întotdeauna o respingere a autorității, ci mai degrabă o dorință de a găsi un mediu de lucru care să le permită să își dezvolte potențialul personal fără constrângeri excesive.

„Suntem o generație care îmbrățișează necunoscutul și este foarte curioasă să îl cunoască, iar libertatea programului ne oferă posibilitatea să facem asta. De exemplu dacă stau pe net și am eu o idee să mă apuc de un curs de fotografie, că la vară plec în vacanță și vreau să am cele mai misto poze, vreau să îmi permit, din punct de vedere al timpului, să pot face asta”, a precizat Teo Anița, student la TUIASI și prim-vicepreședinte interimar la Uniunea Națională a Studenților din România – UNSR.

Lect.univ.dr. Patricia Bertea: „Piața muncii oricum s-a schimbat”

Pe de altă parte, pentru ca dorința de libertate să nu le afecteze parcursul profesional, unii specialiști le recomandă tinerilor angajați să nu uite motivația pentru care au intrat pe piața muncii.

„Cred că depinde și de ce își dorește fiecare tânăr în parte, piața muncii oricum s-a schimbat. Probabil e util să se întrebe care e motivul pentru care s-au angajat în respectivul loc”, a menționat lect.univ.dr. Patricia Bertea din cadrul FEAA.

Așadar, dorința tinerilor de a beneficia de (mai multă) libertate și de a limita controlul este o reacție naturală la nevoia de autonomie, însă această tendință poate fi influențată de factori precum educația, contextul social sau evoluțiile tehnologice, care le oferă noi modalități de a interacționa și de a se exprima. Astfel, această dorință de independență reflectă nu doar o schimbare individuală, ci și o transformare a normelor sociale și culturale în care tinerii se dezvoltă.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii