
Cum s-a schimbat configurația politică la nivel de județ. Mai multe voturi nu înseamnă și mai mulți consilieri

O prezență mai mare la vot l-a avantajat pe candidatul PSD la președinția Consiliului Județean, dar nu suficient încât să-l învingă pe actualul șef al CJ.
La alegerile locale din 2012, PSD și PNL au acumulat aproape 200 de mii de voturi la Consiliul Județean, iar pentru Primăria Iași, o treime, 67 de mii. Pe atunci, alianța celor două partide era generalizată la nivel național și se numea Uniunea Social-Liberală. Celalalte partide pe care le vedem azi nu existau pe atunci, și nici candidații între care am avut de ales pe 9 iunie – cei pentru Primăria Iași și pentru președinția CJ.
Patru ani mai târziu, PSD și PNL candidau separat, dar au atras la nivelul județului doar puțin peste 200 de mii de opțiuni. PSD a avut atunci 123,5 mii de voturi, cu 50 la sută mai mult decât PNL. Același raport se regăsea și în cursa pentru Primăria Iași, câștigată la acea vreme de Mihai Chirica, pe atunci un devotat social-democrat. Era primul scrutin organizat într-un singur tur.
În 2016 nu a fost cursă separată pentru președinția CJ, Maricel Popa fiind ales ulterior dintre cei 37 de consilieri. PSD a obținut în alegerile din acel an 17 mandate în Consiliul Județean și 14 locuri (din 27) în Consiliul Local Iași.
După încă patru ani, în plină pandemie, PSD și PNL au făcut schimb de locuri: liberalii au obținut la alegerile din septembrie 2020 17 mandate în CJ și 11 în Consiliul Local. Cu doar câteva luni înainte, Mihai Chirica sărise în barca PNL. În ceea ce-i privește, social-democrații au avut de aproape două ori mai puține voturi decât liberalii, la ambele consilii.
La Consiliul Local, principalul adversar politic al PNL era alianța USR-PLUS, coordonată pe atunci de Cosette Chichirău. Ea și Mihai Chirica s-au confruntat atunci pentru mandatul de primar, scorul fiind 42% la 30% în favoarea proaspătului liberal.
Adversari de două mandate
După încă patru ani, cei doi s-au regăsit din nou față în față în cursa pentru primărie – el, tot liberal convins, ea, plecată de câteva luni din USR într-un partid nou. Între ei, Marius Bodea – care în 2020 a trebuit să se mulțumească cu o candidatură la șefia CJ, pentru care lupta se dădea între Costel Alexe și Maricel Popa. Interesant a fost atunci că, din cele 41 de mii de voturi adunate de Bodea, cele mai multe au venit de la ieșenii din municipiu, 26.202, ceva mai multe decât obținuse Chichirău, 26.111.
Dacă, duminica trecută, alegerile pentru Primăria Iași au fost un fel de revanșă combinată, la
Consiliul Județean lucrurile au stat altfel. „Finala” a fost tot între candidații PNL și PSD, ca în 2020. O prezență mai mare la urne i-a adus lui Costel Alexe 4400 de voturi în plus, însă în procente șeful CJ a avut cu aproape 4 la sută mai puțin decât în 2020. La rândul lui, Bogdan Cojocaru a avut cu aproape 20 de mii de voturi mai multe decât adunase Maricel Popa în 2020, dar în procente înseamnă doar 2 la sută în plus față de performanța acestuia din urmă.
De asemenea, la fel ca în 2020, Costel Alexe este ușor sub scorul PNL, cu câteva sute de voturi, în timp ce adversarii săi de la PSD au fost la ambele scrutine consistent peste partid, cu câteva mii de voturi.
Linia de start către negocieri
La partide, liberalii au pierdut 5 procente, respectiv 3 mandate în Consiliul Județean (de la 17 la 14), în timp ce PSD a câștigat mai mult de 3 procente față de 2020, dar un singur mandat (de la 10 la 11). Cu același scor ca acum patru ani, dar de data asta în alianță cu PMP și Forța Dreptei, USR va avea doar trei consilieri în loc de șase, ceilalți trei „aliați” fiind de la PMP (doi) și de la FD (unul). În fine, cinci locuri în viitorul CJ vor fi ale AUR. Rămâne de văzut cum se va forma o majoritate, respectiv o coaliție cu cel puțin 19 membri din efectivul de 36 de consilieri plus președinte.
Publicitate și alte recomandări video