Cum s-au înmulțit în județ „păcănelele” prin interpretarea unei legi ambigue? Comune și orașe care au și nu au 15.000 de locuitori

Ultima lege privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc (Legea 107/2024) stabilește într-un mod destul de ambiguu ce înseamnă pragul celor 15 mii de locuitori dintr-o comunitate, nivel minim peste care pot să funcționeze spații unde sunt amplasate „mijloace de joc de tip slot-machine”.  Adică așa-numitele păcănele. Este vorba de unități administrativ-teritoriale – UAT, nu localități – iar „dovada numărului de locuitori se face prin adeverință eliberată de primăria în a cărei rază teritorială se află spațiul propus”. Cum primăria are aceste informații de la serviciul de evidență a populației, înseamnă că este vorba de locuitorii domiciliați, și nu de rezultatul ultimului recensământ. Primarii cu care am discutat despre această lărgire a efectului legii ne-au spus că Instituția Prefectului le-a confirmat această interpretare.

 

„Aveți idee de ce mai sunt păcănele în oraș?” 11 mii sau 15 de locuitori ?

 

Totul a pornit de la o întrebare afișată pe unul din grupurile de Facebook ale locuitorilor Hârlăului – pagină care așa se și numește, „Hârlău”. „Aveți idee de ce mai sunt păcănele în oraș, având în vedere că Hârlăul are sub 15.000 de locuitori?”, este întrebarea.

Într-adevăr, ultimul Recensământ al populației (2021) a găsit în acest oraș ceva mai puțin de 11 mii de locuitori. După domiciliu, sunt aproape 17 mii – ba chiar peste 18 mii, după cum ne-a spus primarul Gheorghiță Curcă. Pentru ca spațiile cu mașini de jocuri de noroc să poată să funcționeze, acestea trebuie să aibă adeverințe eliberate de primărie privind populația locală. Primarul Hârlăului ne-a precizat că instituția pe care o conduce a emis 14 astfel de documente.

• Legea păcănelelor va “curăța” 91 de localități ieșene. Primele 10 firme de pe piața locală au profituri totale de peste 7 milioane de euro

Evident, în municipiile Pașcani și Iași e un fel de rai al acestor activități comerciale – mult mai bănoase pentru bugetul statului decât pentru cel local. Dar, după populația de domiciliu, în județ mai sunt patru comune cu peste 15 mii de locuitori, alături de care se mai pregătesc două, care numără deja peste 14,5 mii: Scânteia și Tomești.

 

Comunele campioane

 

Miroslava și Ciurea sunt cele mai populate comune din județ, cu 30, respectiv 20 de mii de locuitori domiciliați în satele componente. Și la recensământul din 2021-2022, numărul rezidenților trecea de pragul de 15 mii: 28,5 mii în Miroslava, respectiv 17,2 mii în Ciurea. N-am reușit să aflăm în câte spații din cele două comune funcționează păcănele.

• Sălile de jocuri de noroc au pierdut „pariul” cu ITM-ul

În schimb, la Holboca și în Valea Lupului, care abia au depășit pragul „liberalizării” jocurilor de noroc, funcționează două astfel de spații, respectiv unul. Primarul Holbocăi, Neculai Pamfil, ne-a spus că oamenii nu au bani și că, în consecință, păcănelele nu aduc profit ca la oraș.

Totuși, concentrarea populației în Zona Metropolitană – dar și în comune precum Scânteia, unde încă domiciliază în acte mulți basarabeni care au redobândit cetățenia română – va lărgi cu siguranță lista oportunităților. Asta, dacă nu se va înăspri din nou legea jocurilor de noroc.

Publicitate și alte recomandări video