Cum s-au pregătit să ne primească de Paşte mănăstirile din România
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 26.02.2021

Cum s-au pregătit să ne primească de Paşte mănăstirile din România

GALERIE
inviere
  • inviere
- +

Catedrala Patriarhală din Bucureşti, un loc exclusivist pentru Paşte

Catedrala Patriarhală din Bucureşti adună pe Dealul Patriarhiei mii de credincioşi, în fiecare an. Enoriaşii străbat sute de kilometri pentru a fi prezenţi la sluba de Înviere, oficiată de Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Un alt motiv pentru care credincioşii preferă să vină la slujba de Înviere susţinută la Catedrala Patriarhală din Bucureşti este Sfânta Lumină, care este adusă de la Sfântul Mormânt din Ierusalim.

Totodată, credincioşii din provincie care vin în pelerinaj, în Săptămâna Mare, la Patriarhie, se pot caza într-un hotel de opt etaje din centrul Capitalei. Oferta Centrului Cultural „Sfantul Apostol Andrei“ se diferenţiază în funcţie de cerintele  clientilor si partenerilor. „Casa de Oaspeţi“ este perimetrul amenajat special pentru partenerii şi colaboratorii Patriarhiei şi dispune de 15 apartamente de 3 şi 4 camere, înzestrate cu aer condiţionat, 2 băi şi bucătărie.

Paradisul de la mânăstirile Cernica şi Pasărea

Mânăstirea Cernica şi Mânăstirea Pasărea sunt vechi lăcaşuri de cult, ale căror ctitor este Sfântul Ierarh Calinic, şi care se află în topul preferinţelor enoriaşilor. Complexul pe care se întinde cele două lăcaşuri de cult se evidenţiază prin frumuseţea peisajului creat de lac şi pădurea care înconjoară zona. La mânăstirea Cernica nu trebuie ratată vizitarea valorosului muzeu, care adăposteşte obiecte de cult din secolele XVII-XIX, hrisoave originale şi tablouri ale lui Pallady şi Ţuculescu.

Din păcate, cele două mânăstiri nu oferă posibilităţi de cazare, ceea ce înseamnă că dacă alegeţi complexul Cernica-Pasărea ca destinaţie pentru Paşte, va trebui să vă găsiţi un loc unde să înnoptaţi. Dacă pentru a participa la slujba de Înviere de la Patrarhie, enoriaşii trebuiau să plătească sume consistente pentru cazare, ofertele din această zonă sunt pentru buzunarele tuturor.

Cazare gratuită pentru pelerini la mănăstirile din Bucovina

Credincioşii care vor să petreacă sărbătorile pascale la mănăstirile medievale din judeţul Suceava se pot caza gratuit în spaţiile special amenajate pentru pelerini. Mănăstirile Putna, Sihăstria Putnei, Dragomirna, Humor şi Moldoviţa oferă între 32 şi o sută de locuri de cazare pentru pelerini.

Mănăstirea Putna, supranumită Ierusalimul Neamului Românesc, oferă şi cea mai mare capacitate de cazare a pelerinilor. O sută de persoane pot rămâne peste noapte în arhondaricul lăcaşului de cult. La Mănăstirea Putna, pelerinii se pot închina la mormântul voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt. O atracţie este şi muzeul mănăstirii, unul dintre cele mai bogate din ţară, unde sunt expuse numeroase piese valoroase din perioada medievală: broderii, ţesături, argintărie, manuscrise şi obiecte de cult.

Mănăstirile Humor şi Moldoviţa oferă câte 40 de locuri de cazare pentru credincioşii care le calcă pragul. Cele două mănăstiri sunt renumite pentru frescele exterioare păstrate din perioada medievală şi au fost incluse în patrimoniul UNESCO. Pelerinii care se cazează la mănăstirile din judeţul Suceava pot lua masa împreună cu obştea mănăstirii şi beneficiază de asistenţă duhovnicească. La cazare, credincioşilor li se face un scurt instructaj despre regulile pe care trebuie să le respecte în perioada în care stau în incinta mănăstirii. Pelerinii trebuie să respecte orele de rugăciune şi programul slujbelor, să se îmbrace decent, să păstreze liniştea şi să nu deranjeze rugăciunile maicilor sau călugărilor. Pelerinii nu trebuie să plătească nimic pentru cazare dar orice ajutor pe care îl oferă obştii este primit cu bucurie.

Cele mai frumoase mănăstiri ale Iaşiului, unde credincioşii ortodocşi pot merge pentru slujba de Înviere

Una dintre cele mai frumoase lăcaşe de cult din judeţul Iaşi este Mănăstirea Hadâmbu, situată în comuna Mogoşeşti, la o distanţă de 30 kilometri de Iaşi. De-a lungul anilor, mii de pelerini au trecut cu evlavie, sfială şi speranţă pragul mănăstirii unde se află două icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului.

Un alt lăcaş de cult recunoscut pentru frumuseţea cadrului natural ce-l înconjoară este Mănăstirea de maici de la Miclăuşeni, construită în anii '90 în vecinătatea celebrului castel de la Miclăuşeni, care a aparţinut familiei Sturdza. Întreg domeniul a intrat în administrarea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, iar spaţiile de cazare generoase atrag mii de vizitatori. Administraţia complexului pune la dispoziţie în jur de 60 de locuri de cazare, cu preţuri pornind de la 130 de lei/persoană/cameră single cu mic dejun inclus.

În oraşul Iaşi, cea mai frumoasă mănăstire, proaspăt restaurată, este Golia, situată în plin centrul oraşului, proaspăt restaurată atât în exterior, cât şi la nivelul picturii murale, cu fonduri europene de peste 7 milioane de euro. Credincioşii din alte oraşe pot găsi cazare la hotelurile din jurul lăcaşului de cult, la tarife situate în jurul a 150 de lei/noapte - camera single.

Paşte creştinesc la mănăstirile din Alba: “colţuri de rai” pentru linişte şi îmbogăţire spirituală

Credincioşii din Alba care vor să participe la slujbele ocazionate de Sfintele Paşti la mănăstire au la dispoziţie câteva lăcaşuri de cult foarte cunoscute în lumea ortodoxiei. Sunt mănăstiri vechi de sute de ani, care au contribuit la îmbogăţirea spirituală a oamenilor.

Printre acestea, o destinaţie obişnuită de Paşte este Mănăstirea Râmeţ, una dintre cele mai vechi aşezări monahale din Transilvania fiind ctitoria călugărilor Ghenadie şi Romulus, în anul 1214. Mânăstirea este cea mai vizitată aşezare monahală din judeţul Alba. Anual îi trec pragul mii de credincioşi, iar dintre aceştia câteva sute participă la slujba de Paşti. Mănăstirea Râmeţ este amplasată pe Valea Geoagiului, la aproximativ 20 de kilometri de oraşul Teiuş.

În Apuseni, pe Valea Arieşului, cel mai cunoscut aşezământ monahal orthodox este Mănăstirea de la Muşca, comuna Lupşa. Este amplasată lângă drumul naţional 75, la 10 km de oraşul Cîmpeni. A fost întemeiată în anul 1429, fiind cea mai veche din această zonă a ţării. Biserica veche a mănăstirii a fost restaurată, iar în ultimii ani a fost construită şi o biserică nouă, încăpătoare pentru credincioşii care vin aici să se închine. Cei care ajung aici spun că este un “colţ de rai”.

Mănăstirea Lepşa, din Vrancea, slujbă de Înviere lângă o icoană din 1548 Ca şi în alţi ani, staţiunea Lepşa este cea care acaparează majoritatea celor care vor să-şi petreacă sărbătorile pascale în cadrul mirific al munţilor Vrancei. Mănăstirea Lepşa datează de la 1774 şi adăposteşte încă vechea icoană din 1584,primită de la Ierusalim, împreună cu icoana Sfântului Nicolae, care a scăpat nevătămată dintr-un  incendiul care a avut loc în anul 1929.

Cazare gratuită la Mănăstirea Dălhăuţi

Un alt locaş de cult căutat de credincioşii care fac Paştele în Vrancea este şi mănăstirea Dălhăuţi, cunoscută în ţară datorită icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, dar şi prin faptul că aii a trăit vreme de două decenii Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului. La Mănăstirea Dălhauti, din judeţul Vrancea, pelerinii sunt cazaţi gratis, în odăi simple, dotate doar cu strictul necesar, respectiv pat, masă şi un mic dulap. Masa este servită chiar de măicuţe, care prepara mâncăruri călugăreşti din legume şi ciuperci. De Paşte, specialităţile casei sunt sărmăluţele din urdă.

Peste 5.000 de pelerini sunt aşteptaţi la Slujba de Înviere la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus

Creştini din toată ţara vin la Sâmbăta de Sus pentru rugăciune şi reculegere. Zidită în secolul XVII, Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu" este pricipalul punct de atracţie turistică din Ţara Făgăraşului şi atrage mii de pelerini de Paşte. Situată pe şoseaua care leagă Sibiul de Braşov, la 15 kilometri de Voila mănăstirea a fost ctitorită de Constantin Brâncoveanu. Mănăstirea are două hramuri închinate Maicii Domnului. Unul în prima vineri după Sfintele Paşti, de „Izvorul tămăduirii" şi încă unul de Adormirea Maicii Domnului.

Mănăstirea a supravieţuit duşmanilor ortodoxismului, fiind distrusă complet, în anul 1785. Călugării au pus aici bazele şi unui bogat muzeu de icoane pe sticlă şi lemn, obiecte de cult, cărţi şi veşminte liturgice şi unei biblioteci cu o valoroasă colecţie de cărţi şi manuscrise. În atelierul de pictură pe sticlă se lucrează într-o manieră nouă picturi tradiţionale pe sticlă. Este cea mai importantă şcoală de pictură din ţară.

Arad: Mănăstirile Hodoş Bodrog, Gai, Bezdin şi Feredeu îşi aşteaptă credincioşii la slujba de Înviere

Credincioşii care aleg să participe la slujba de Înviere la o mănăstire din judeţul Arad au de unde alge. Cele mai căutate mănăstiri şi în acest an de Paşte vor fi Hodoş Bodrog, Gai, Bezdin sau Feredeu. Mănăstirea Hodoş Bodrog are o veche tradiţie monahală. Ea este situată la numai 15 km. de Arad, pe cursul inferior al Mureşului. Prima atestare documentară a mănăstirii, apare într-o diplomă emisa de Regele Bela al III-lea, de la 1177, prin care se atestă proprietăţile monahale şi vecinii acesteia.

Se spune ca vechimea mănăstirii ar fi însă mult mai mare, pentru ca aici ar fi sălăşuit, pe vremea ducelui Ahtum, la începutul secolului al XI-lea, călugări greci de rit răsăritean. O legendă spune că mănăstirea Hodoş Bodrog a luat fiinţă în urma descoperirii unei icoane a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus.

Cluj: Rugăciune de Paşte la Icoana făcătoare de minuni de la Mănăstirea Nicula. Cazarea după slujba de Înviere e gratis la mănăstire

Clujenii care vor să se reculeagă de Paşte în afara oraşului au la dispoziţie nu mai puţin de 11 mănăstiri ortodoxe. Cea mai cunoscută dintre ele este Nicula, mănăstirea care găzduieşte incoana făcătoare de minuni pe care vin să o vadă mii de oameni din ţară şi de peste hotare cu ocazia sărbătoririi hramului, Adormirea Maicii Domnului.

Pentru a ajunge din Cluj-Napoca la Nicula se merge pe drumul spre Gherla, distanţa fiind de 62 de kilometri şi se parcurge în circa 45 de minute. Sâmbătă la ora 23.00 este programată Dezlegarea Mare şi Canonul Sâmbetei celei Mari, iar duminică de la 12.00 noaptea până la 4.00 dimineaţa este ţinute Slujba de Înviere. Se va citit din Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur şi din Pastorala IPS Andrei Andreicuţ, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. Cei care doresc să rămână mai mult se pot caza la Mănăstire dacă anunţă din timp. Eclesiarhul Ieromonah Calinic Stupineanu a susţinut că sunt aşteptaţi câteva mii de clujeni la slujba de înviere. "Mănăstirea oferă 60 de locuri de cazare gratuit, dacă se solicită din timp acest lucru. De obicei, de Paşti nu vin oamenii să stea mai multe zile. Asta se întâmplă pe data de 15 august, de Sfânta Marie", a declarat acesta.

Mănăstirile din Bărăgan, pregătite să întâmpine credincioşii de Paşte. Cât costă cazarea şi unde poţi înnopta Cele mai frumoase lăcaşuri de cult din judeţul Călăraşi devin locuri de pelerinaj, în apropierea Paştelui, pentru credincioşii care vin să-şi mărturisească păcatele şi să se roage pentru iertarea lor. Deşi aşezămintele monahale nu dispun de spaţii de cazare, nimeni nu rămâne negăzduit. Oamenii din zonă sunt deosebit de primitori. O noapte de cazare în gospodăriile localnicilor, chiar dacă nu sunt în regim de pensiune, ajunge să coste 30-40 de lei. Cei care doresc însă condiţii de hotel, au de unde alege. În Călăraşi, pot înnopta plătind de la 140 de lei pentru o persoană la complexul Casa din vis, situat pe strada Portului nr.56.

Pe şoseaua Varianta Nord, la motelul Poem, veţi plăti 150 de lei pentru o noapte de cazare. La pensiunea Ada, aflată la 3 kilometri de Călăraşi, în apropierea braţului Borcea şi a graniţei cu oraşul bulgăresc Silistra, preţul este tot de 150 de lei pentru o cameră/noapte.

Mânăstirea Balaciu, centrul de spiritualitate al Bărăganului

Cu o jumătate de secol în urmă, chiar în Săptămâna Patimilor, comuniştii au transformat mânăstirea Balaciu în crescătorie de pui, iar pe cei 17 călugări ai lăcaşului de cult i-au forţat să înceapă o nouă viaţă la mânăstirea Căldăruşani. La 50 de ani distanţă, mănăstirea a renăscut din propria-i cenuşă.

Întemeiat la mijlocul secolului al XIX-lea de Neacşu şi Ecaterina Pitişteanu, boieri originari din Argeş, în satul care purta numele familiei de viţă nobilă, cunoscut pe atunci şi sub numele de Balaciu de Jos, lăcaşul de cult avea în vecinătate râul Ialomiţa şi ruinele unei cetăţi dacice al cărui nume este încă necunoscut, dar care a rămas în istorie drept una dintre reşedinţele regelui dac Dromichete.

Mânăstirea Timişeni, luată cu asalt de credincioşi în fiecare an

Una dintre cele mai frecventate mânăstiri din vestul ţării este cea de la Şag, localitate aflată la 10 kilometri de Timişoara. În fiecare an, de Paşte, sute de credincioşi vin aici să asiste la slujba de Înviere. În fiecare an, cele 20 de măicuţe de la Mănăstirea Şag, situată la zece kilometri de Timişoara, se trezesc de dimineaţă în Vinerea Mare, pentru a pregăti sute de ouă care vor fi vopsite, în mod tradiţional, cu coji de ceapă, pentru Paşte. Ouăle roşii sunt oferite gratuit celor care vin la mânăstire în această perioadă. Dacă media din anii trecuţi se păstrează, aproape 2.000 de persoane din Timişoara şi oraşele învecinate sunt aşteptate, sâmbătă seara, la Învierea ce va fi sărbătorită la mănăstire. Şi celealte 10 mânăstiri din Banat atrag credincioşi în această perioadă, unele dintre cele mai căutate fiind, poate şi datorită zonei frumoase, cele de la Româneşti sau Luncanii de Sus.

Lumina Sfântă, la Mănăstirea Dealu, de lângă Târgovişte – locul unde este adăpostit capul lui Mihai Viteazul

Mănăstirea Dealu, acolo unde este adăpostit capul domnitorului Mihai Viteazu, va fi şi în acest an, loc de pelerinaj pentru creştinii ortodocşi care vor veni să ia Lumina Sfântă. Câteva sute de credincioşi vor fi prezenţi în noaptea de sâmbătă spre duminică, aşa că măicuţele s-au pregătit cum se cuvine pentru întâmpinarea oaspeţilor.

Linişte, relaxare şi credinţă: mănăstiri teleormănene în care poţi să-ţi petreci noaptea de Înviere

Credincioşii pot alege să petreacă noaptea de Înviere într-una din mănăstiri din judeţul Teleorman. Cea mai cunoscută mănăstire se află în satul lui Moromete din Silişte Gumeşti. De Mănăstirea ”Sfântul Pantelimon” este legat fenomenul cunoscut în întreaga ţară sub numele de ”jalea icoanelor”.

Mănăstirea Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a luat fiinta în luna aprilie 2004, când s-a hotărât ca aşezământul să fie zidit în extravilanul comunei Ţigăneştin şi să aibă, după dorinţa ctitorilor, regim alimentar fără carne. Piatra de temelie a fost pusă la data de 10 decembrie 2004, iar lucrările de construire a mănăstirii au fost încredinţate părintelui ieroschimonah Prodromos Bele Vasile. Astfel că după 8 ani, în data de 6 mai 2012, Prea Sfinţitul Părinte Galaction, a târnosit Biserica Mănăstirii Sfântul Gheorghe  - Ţigăneşti.

Lumină sfântă de la lăcaşurile de cult care spun o poveste ori de câte ori îşi deschid porţile.

Cele mai frumoase mănăstiri şi biserici din Brăila Cele mai cunoscute lăcaşuri de cult din judeţul Brăila, cele ce au parte în aceste zile şi de mulţi pelerini care vin să se mărturisească, să ia lumina sfântă şi să se bucure de binecuvântarea prelaţilor, sunt Biserica Greacă din municipiu, Mănăstirea Măxineni şi Mănăstirea Lacu Sărat.

Biserica Greacă are trei altare şi o poveste ce a făcut-o cunoscută în toată lumea: în prima vineri de după Paşte, aici ţâşneşte Izvorul Tămăduirii de sub unul dintre altare. Piatra de temelie a Bisericii Greceşti a fost pusă la data de 8 septembrie 1863, cu aprobarea lui Alexandru Ioan Cuza. Ridicată după un plan al arhitectului Avraam Ioanidis, din Brusa (Asia Mică), biserica a avut meşteri zidari aduşi tocmai din Italia.

Linişte şi relaxare: Paştele la mănăstirile din judeţul Tulcea

Dacă vrei să te linişteşti şi să scapi de aglomeraţia urbană din această perioadă, eşti invitat, măcar pentru o zi, în oaza de linişte din jurul oricărei mănăstiri din judeţul Tulcea. Saon, Cocoş şi Celic sunt situate în inima naturii, în colţuri de judeţ care, în această perioadă a anului, îţi vor lua ochii cu explozia de culori. Slujbele dinaintea Paştelui sunt ceva total inedit la cele trei mănăstiri din judeţul Tulcea: sunt locurile în care fiecare creştin a venit să se reculeagă şi să trăiască măcar câteva ore de calm înaintea sărbătorii Învierii Domnului. În plus, Celic Dere, Cocoşu şi Saon sunt situate în inima naturii, ultima dintre cele trei fiind foarte aproape de baltă. Preoţii te vor plimba cu poveştile lor în trecutul celor trei mănăstiri, pe „dealul cocoşului“, acolo unde, spune legenda, un cocoş s-ar fi arătat în vis călugărilor care înnoptau în zonă şi le-ar fi spus că exact în locul acela trebuie să ridice un lăcaş de cult. La Cocoşu vei găsi multe camere în chiliile mănăstirii. Aproximativ o sută de persoane au putea fi cazare în mănăstirea din pădurea de tei.

Paşte la mănăstirile din Prahova

Un sejur auster şi ieftin, dar plin de credinţă În Prahova sunt multe mănăstiri care oferă astfel de „facilităţi“, la preţuri deseori derizorii, pe când altele au dezvoltat adevărate pensiuni confortabile. Este cazul mănăstirii de călugări Caraiman din Buşteni, de exemplu, unde au fost construite trei corpuri de clădire pentru cazarea a cel puţin 100 de turişti. Camerele seamănă cu cele de hotel şi au baie proprie, iar tariful este de 70 de lei pe noapte pentru o cameră, fără masă. Cazarea este condiţionată, însă, de obligativitatea participării la sfintele slujbe. Pentru zilele de Paşte din acest an, nu mai sunt, însă, locuri libere. „Camerele au fost rezervate încă de la Crăciun. În restul perioadei, cazarea la mănăstire se face în regim obişnuit ca la orice pensiune“, ne-au spus călugării de la Mănăstirea Caraiman.

Mănăstirile din Bistriţa-Năsăud îşi deschid porţile pentru credincioşi, de Paşte

Toate cele 10 mănăstiri din judeţul Bistriţa-Năsăud aşteaptă credincioşii la slujbele de Paşte, unele dintre ele oferind şi cazare. Locurile sunt limitate, însă cazarea şi masa  sunt gratuite în majoritatea cazurilor. Majoritatea mănăstirilor din judeţul Bistriţa-Năsăud oferă şi posibilităţi de cazare inclusiv în zilele de Paşte, numărul de locuri fiind însă limitat. Astfel, mănăstirile cu cele mai puţine locuri disponibile sunt: Suplai (6 locuri), Cormaia (7 locuri) sau Nuşeni (12 locuri). La polul opus, cele mai multe locuri sunt oferite de mănăstiri precum Ilva Mare (80 de locuri) sau Parva (Rebra) 75 de locuri. În cele mai multe din cazuri atât cazarea cât şi masa sunt gratuite. Celelalte care nu oferă cazare invită credincioşii la slujbele speciale de Paşte, aşteptându-i cu bunătăţi tradiţionale specifice. Una dintre cele mai speciale locaţii este Mănăstirea Piatra Fântânele, care se află la graniţa cu judeţul Suceava şi care are şi cea mai mare cruce din ţară. Credincioşii care aleg să-şi petreacă Paştele acolo se pot delecta cu peisajele oferite de Pasul Tihuţa sau cu poveştile contelui Dracula care-i aşteaptă la Hotel Castel Dracula.

adevarul.ro

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Politicienii ieşeni faţă în faţă cu adevăraţii băieţi deştepţi

Dan CONSTANTIN

Politicienii ieşeni faţă în faţă cu adevăraţii băieţi deştepţi

Este un domeniu care cere mai ales creativitate, înţelegerea modului de business şi o conexiune bună la internet.

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

Mituri şi inerţii

Alexandru CĂLINESCU

Mituri şi inerţii

În ura faţă de „trădătorul” Pacepa acţionează două mituri: mitul Securităţii „patriotice”, care ne-a apărat de duşmani (mai ales de sovietici) şi mitul lui Ceauşescu mare patriot, omul care a făcut o sumedenie de lucruri bune şi care a schimbat faţa României. Aceste două mituri sunt de o deconcertantă tenacitate şi e uşor să ne convingem dând o simplă „raită” pe Facebook.

Cel mai modest dintre pământeni (III)

Neculai SEGHEDIN

Cel mai modest dintre pământeni (III)

La 32 de ani Armstrong îşi trăieşte tragedia vieţii: pierderea fiicei sale, Karen, în vârstă de doi ani, în urma unei tumori la creier. El nu va mai vorbi cu nimeni despre acest fapt, nici măcar cu soţia sa, Janet. Momentul este redat în filmul „First man/ Primul om”, realizat în 2018, la şase ani după moartea astronautului.

„Deşoşocizarea” AUR

Nicolae CREŢU

„Deşoşocizarea” AUR

La cum merg treburile în politichia românească, perspectivele de „spectacol” public al tupeului şi imposturii, din păcate, sunt din ce în ce mai… înfloritoare.

pulspulspuls

Cum de a apărut scandalul cu şpaga onorabilului Mugurel care bea Ciuc

Cum de a apărut scandalul cu şpaga onorabilului Mugurel care bea Ciuc

Multă lumea ne-a sunat să ne întrebe ce se întâmplă cu ultima acţiune a procurorilor de anticorupţie, cea care îl vizează pe Mugurel care bea Ciuc, viteazul penelist care a păstorit cândva şi pe plaiurile noastre. 

Caricatura zilei

Cum s-a petrecut accidentul

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.