Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Cum să faci 500.000 de euro, în Iaşi, dintr-o afacere de nişă

GALERIE
afacere
  • afacere
- +

„Am început fără bani, mai bine zis, dintr-o gaură. Primul an am muncit doar pentru bancă, la urmă, când am tras linie aveam 0 lei în cont“, susţine una dintre antreprenoare.

Au pornit de la o pasiune comună şi au ajuns să dezvolte un business care necesită multă migală şi imaginaţie. Elena Cio­bănaşu şi Mara Amarandei crează de­sig­nuri interioare cu lucruri făcute chiar în atelierul lor iar de anul acesta se gândesc să depăşească graniţele ţării, deoarece străinii le caută şi le îndrăgesc creaţiile.

Au pornit acum 25 de ani cu trei angajaţi şi au ajuns în prezent la 14 angajaţi şi o cifră de afa­ceri de 500.000 de euro, o afacere relativ mică, dar care se dezvoltă organic. Afa­cerea lor nu se învârte în mai mult de 60 de metri pătraţi, cât măsoară magazinul, însă site-ul este cel care vinde, prin comenzi, oriunde în ţară.

„Noi ne ştim din 1992, am fost colege la Facultatea de Mecanică la Universitatea Asachi. Am stat în cămin împreună, am lucrat 13 ani înpreumă în domeniul proiectare de utilaje şi acum suntem partenere de afaceri. Era o pasiune de-a noastră, am cochetat cu arta mereu dar pe vremea lui Ceauşescu nu era o perspectivă luminoasă în acest do­meniu. În 95 a fost prima mea expoziţie de artă textilă, apoi în 99 am avut ex­poziţie în Italia, apoi în Sicilia. Am avut expoziţii şi la Iaşi. Anul acesta am participat amândouă la Trienala Internaţională de Artă Textilă Texpoart, unde au fost 100 de participanţi din 22 de ţări. Dar să ştiţi că este foarte greu să duci o afacere, dacă vrei să fii cinstit“, mărturiseşte Elena Ciobănaşu.

Cum au început afacerea

Cele două antreprenoare locale povestesc cum şi-au început afacerea, nu prea mare în prezent, spun ele, deoarece profitul brut nu se ridică la mai mult de 7% din cifra de afaceri. Acum 25 de ani au făcut un împrumut la CAR şi la o bancă, însă după două săptămâni dobânda crescuse foarte mult iar Elena îşi pusese gaj casa.

„Am început fără bani, mai bine zis, dintr-o gaură. Primul an am muncit doar pentru bancă, la urmă, când am tras linie aveam 0 lei în cont. Am luat-o de la capăt. La început am făcut lucruri pentru copii, haine,  pentru că nu prea se găseau după Revoluţie, apoi ne-am apucat de tapiserie şi amenajări interioare. Au început să vină suedezi, greci, am făcut nişte tapiţerii în formă de măşti şi pentru cei de la Ericsson, le ofereau cadouri. Visul nostru a fost să facem amenajări iar lumea ne caută pentru că ştiu ce facem. Unii ţin foarte mult la felul cum arată interiorul lor pentru că ţin la calitatea vieţii“, mai povesteşte Elena.

Ieşencele recunosc că profitul nu este prea mare deoarece investiţia este uriaşă în materiale de calitate iar cheltuielile sunt de asemenea mari. Spaţiun în care şi-au amenajat magazinul Art Decor de pe Ştefan cel Mare este luat în chirie, fiind al şaptelea spaţiu în care s-au mutat de-a lungul timpului. Materia primă pentru perdele şi draperii este adusă din Europa, din ţări precum Italia, Spania, Germania şi Polonia. La fel şi lâna pentru covoare, este importată din Serbia.

„Avem lână şi în România, dar nu este prelucrată, iar nouă ne trebuie un anumit fel de fir. Noi nu avem condiţii să prelucrăm, nu ne-am scoate investiţia dacă am prelucra doar pentru noi. Înainte luam din Basarabia, dar lâna costa 1.000 de euro şi transportul 500 de euro şi ne ajungea mai scump decât dacă o aducem din altă parte“, ne explică Mara Amarandei, partenera de afaceri şi cea mai bună prietenă a Elenei. Acestea povestesc că din primul profit s-au dus să-şi cumpere papuci, pentru că nu mai aveau cu ce se încălţa. Din cei 14 angajaţi care lucrează în prezent la magazinul Art Decor, trei femei sunt la covoare iar restul la confecţii. Unii sunt angajaţi de o viaţă la Elma Stil, firma pe care cele două o conduc. Cea care face brodajele are 20 de ani vechime. „I-am făcut fiicei sale costumaşul la botez şi cred că acum o să-i facem rochia de mireasă“, se amuză Elena.

Vor să se extindă

Spun că produsele lor sunt de calitate şi de aceea sunt mai scumpe. Au însă şi concurenţă, neloială, spun ele. „Cei care vând marfă de prin depozitele din China, la colţ de stradă, sunt concurenţii noştri. Noi ţinem foarte mult la calitate, avem secţia de covoare pe o tehnică care se cheamă «hand tufting». De 10 ani vindem şi online, prin comandă. Avem mulţi clienţi din ţară. Sunt şi luni când nu sunt comenzi multe, ţesăturile sunt scumpe la furnizori şi atunci preţurile nu acoperă cheltuielile, aşa că avem o linie de credit pe care o tot prelungim ca să nu avem datorii la stat“, mai spune Elena.

Cu toate acestea, ieşencele se străduie să ducă afacerea mai departe, să o extindă şi la nivel int­ernaţional. Vor să lanseze un site în două limbi, engleză şi franceză, pentru ţările din Europa Centrală. Preţurile la Art Decor diferă în funcţie de material, astfel că pentru un covor de lână, metrul pătrat poate ajunge la maxim 160 de euro, la perdele preţul este între între 49 şi 500 de lei metrul pătrat iar la lenjerii preţurile pot ajunge şi la 800 de lei. Există însă lucruri, adevărate bijuterii textile, pentru toate buzunarele, pe care ieşenii le pot analiza direct pe site (http://www.artdecor.ro ).

Întrebate de schimbările legislative din domeniul fiscal, acestea spun că nu prea le afectează, pentru că splitul de TVA se aplică doar celor cu datorii iar schimbarea contribuţiilor la angajat le arată în sfârşit acestora câţi bani se duc cu adevărat la stat, deoarece mulţi nu credeau şi puneau întrebări. 

Materiale în funcţie de client

„Avem şi în prezent comenzi pentru străinătate, dar făcute de români care lucrează acolo. Am trimis colete şi în Suedia, Norvegia, Germania sau Dane­marca. Când cineva vrea să le amenajăm casa, noi merge şi vedem mobila, pereţii, parchetul, geamurile, poziţionarea şi nu în ultimul rând personalitatea clientului. Când intri într-o casă vezi deja cam 20% din personalitatea lui, apoi discutăm. Omul trebuie să se simtă bine, când vine acasă nu trebuie să aibă impresia că a greşit casa. Noi punem într-un context corect ceea ce-şi doreşte omul“, ne mai explică Mara.

Elena o completează şi spune că este o activitate economică care generează plus valoare şi că ele au fost mereu perseverente, deoarece aceasta nu e o muncă pentru un singur om. „E important respectul pe care îl avem una faţă de cealaltă“, încheie Elena, după care îmi face prezentarea magazinului. Aflu că doar un catalog de la furnizor, cu mostre de materiale ajunge la 150 de euro şi că orice acţiune costă bani. În magazinul lor cochet puteţi găsi, pe lângă covoare, lenjerii de pat şi perdere şi pernuţe de decor, galerii de lemn ori metal pentru perdele, coverturi, tapi­serii, etc.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri