anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM

vineri, 20.05.2022

Cum schimbăm administraţia publică din Iaşi fără o şcoală de administraţie publică

GALERIE
cosmin pasca
  • cosmin pasca
- +

Niciunul dintre candidaţi nu a nominalizat explicit calitatea resursei umane din administraţia locală printre problemele majore ale Iaşului, ca urmare, „primenirea” ei, printre priorităţi.

Principalii candidaţi la Primărie şi Consiliul Judeţean, cu excepţia edilului în funcţie, au acceptat provocarea ZDI de a-şi prezenta pe scurt proiectele pe care le consideră prioritare pentru Iaşi. Niciunul dintre candidaţi nu a nominalizat explicit calitatea resursei umane din administraţia locală printre problemele majore ale Iaşului, ca urmare, „primenirea” ei, printre priorităţi. E drept, Cosette Chichirău a pus, în treacăt, degetul pe rană: „În loc de nepotisme, organigrama primăriei va conţine un birou pentru atragerea de mari investiţii şi un birou pentru diaspora ieşeană”. Fain, dar cine va conduce cele două birouri, de unde experţi în Iaşi specializaţi în atragerea de mari investiţii? Altfel, în organigrama Primăriei există şi astăzi un birou pentru diaspora, dar despre care nu ştim să fi „livrat” ceva pentru comunitate.

Apoi, niciunul dintre candidaţi nu face referire la „motorul” Iaşului, în speţă, universităţile, ca parte integrantă din viziunea de dezvoltare. Şi în acest caz avem o mică excepţie. Camelia Gavrilă vorbeşte, în treacăt, despre „universităţile performante” din oraş. Care „universităţi performante”, doamna profesoară? În ultima ediţie a topului „Times Higher Education World University Rankings 2021” numai două unităţi de învăţământ superior din Iaşi (UAIC, UMF) îşi fac loc în clasament, niciuna în top 1.000. Cu asemenea performanţe nu e de mirare că Iaşul nu apare în topurile dedicate calităţii ridicate a vieţii.

Sunt două posibilităţi. Candidaţii consideră că Iaşul dispune de o resursă calificată în administraţie publică, furnizată, bănuim, preponderent de universităţi, şi au omis această problemă dintre priorităţi. Dacă aşa stau lucrurile, nu putem spera la o schimbare profundă de management al Iaşului, indiferent cine câştigă alegerile. La Primărie, modelul de pile, relaţii şi sinecuri conservat şi „upgradat” de Chirica va rămâne intact dacă doamna Chichirău crede că va găsi în Iaşi suficienţi experţi pentru birourile din subordine sau dacă doamna Gavrilă visează la performanţa universităţilor ieşene. La CJ, e chiar mai simplu. Maricel Popa promite modernizarea aeroportului sub tutela lui Cătălin Bulgariu, cel care a „prăbuşit” aerogara în ultimii ani. Costel Alexe a împânzit de când e ministru structurile guvernamentale şi instituţiile deconcentrate cu tineri care au învăţat administraţie publică la parterul unui bloc din Podu Roş. Dacă va ajunge şef la CJ, carnetul „galben” (uneori şi cel „roşu”) va fi obligatoriu inclusiv pentru postul de portar şi femeie de serviciu. În cazul lui Marius Bodea, tentaţia de a politiza şi a controla cu „oamenii lui” direcţiile din subordine nu pare să difere foarte mult de cea a lui Costel Alexe. Până la urmă, au învăţat amândoi cum se practică puterea la aceeaşi şcoală (Fenechiu). Ce-i drept, Bodea nu prea mai are „oamenii lui” aşa că ar putea să improvizeze cu ceva „sânge proaspăt”.

Iaşul are nevoie de o şcoală de administraţie publică care să „producă” absolvenţi de calitate. De observat că la FEAA, specializarea în administraţie publică se încheie cu studiile de masterat, spre deosebire de alte specializări pentru care sunt propuse studii doctorale. Chiar şi aşa, printr-un parteneriat dintre autorităţile locale şi UAIC, cei mai buni absolvenţi cu master în administraţie publică ar trebui atraşi să-şi facă „doctoratul” în Primărie, CJ şi instituţiile din subordine. Fireşte, în măsura în care specializarea de la FEAA nu se dovedeşte o mini-fabrică de hârtii. Dacă universităţile din Iaşi nu sunt în stare să ofere profesionişti în domeniu, viitorii manageri ai oraşului/ judeţului să-şi extindă orizonturile spre alte universităţi din ţară şi străinătate. În plus, puţin probabil să nu avem deja ieşeni sau români care se ocupă de urbanism, transport public, mobilitate urbană, cadastru, salubritate, sport etc., în administraţii locale din Occident. Dacă nu pot fi repatriaţi, cel puţin o corespondenţă regulată cu aceştia ar fi obligatorie.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Nimic de salvat

Pavel LUCESCU

Nimic de salvat

Încăput pe mâna lui Barna, Ghinea, Drulă, Năsui şi prietenii, USR a devenit un soi de anexă libertariană a PNL, unde ar fi logic să şi sfârşească, alături de gaşca Câţu-Gorghiu.

opinii

Simple notaţii

Alexandru CĂLINESCU

Simple notaţii

Sorin Oprescu mi-a fost dintotdeauna profund antipatic, şi asta înainte să aflu despre matrapazlâcurile lui. Îmi părea un şmecher de „capitală”, un ins cu apucături golăneşti, vulgar şi agresiv. Îl situam cam pe aceeaşi treaptă cu Becali, deşi la acesta din urmă mai puteam detecta nişte urme de umanitate. Am aflat, în urma condamnării lui Oprescu, ceea ce, probabil, ştia destulă lume: doctorul lucra în stil mare, cerea şpăgi colosale, avea - precum mafioţii - oameni de încredere care îl protejau şi îşi asumau treburile riscante. 

Tencuiala antiseismică

Neculai SEGHEDIN

Tencuiala antiseismică

Desigur, o legendă urbană, unul din miturile care însoţesc toate amintirile, povestirile, convingerile legate de cutremur, care au dus la dezvoltarea unei adevărate culturi a seismului în România.

Love story la “om la lună”

George PLEȘU

Love story la “om la lună”

Se face curând un an de zile de când nu am mai scos din player-ul maşinii cd-ul cu albumul În caz de om la lună, strigaţi „om la lună, stânga/ dreapta” după caz.

pulspulspuls

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

PULS

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

Multă lumea ne-a tot întrebat în ultima vreme unde o fi dispărut din peisaj sinatoarea de Iaşi cu cea mai mare greutate (la quintale ne referim, nu la influenţă, evident), dar şi cu gura cea mai mare. Ei bine, stimaţi telespectatori, am apelat pentru un răspuns la această spinoasă problemă a politichiei locale, naţionale şi, de ce nu, chiar evropeneşti am putea spune, la aceeaşi sursă a noastră care ne-a spus câte una sau alta la momentul candidaturii ei la Iaşi pe listele auriste, când mai nimeni nu ştia de un’ s-o ia pe madam: adicătelea amicul Archibald Tănase, stimaţi telespectatori, că sigur vă era olecuţă dor de el, nu-i aşa?

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.