Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Are rost să mizăm pe viitorul turistic al Iaşului? Argumente pro şi contra.

GALERIE
treierarhi
  • treierarhi
- +

Este Iaşul un oraş turistic? Nu există politician local care să nu răspundă cu “DA” la această întrebare. Pare a fi un postulat, un truism. Şi dacă nu-i aşa? Dacă ideea că suntem un loc turistic este o pistă falsă?

 

 

 

 
 
 
Am asistat la multe seminarii în care s-a discutat despre proiecte şi programe de dezvoltare sau exploatare a potenţialului turistic al oraşului şi judeţului. Mai toate discuţiile au făcut trimitere la problemele de infrastructură care trebuie rezolvate: aeroport, autostradă, hoteluri, comunicaţii IT etc. Am văzut însă puţine abordări frontale, chestionari serioase privind potenţialul turistic al Iaşului. Ce are Iaşul de arătat altora? Unii spun că “mult”, alţii că “mai nimic”. Poate miza Iaşul în dezvoltarea sa pe turism şi în ce măsură? Unii au abordări optimiste şi spun că o politică inteligentă ar aduce în oraş mulţi turişti străini. Alţii, dimpotrivă. Iată ce spun optimiştii.
 
                 Iaşul este o destinaţie religioasă, un loc de pelerinaj, dat fiind faptul că păstrează moaştele Sfintei Parascheva şi că are câteva biserici cu adevărat importante, dintre care amintim Trei Ierarhi, Golia, Galata, Cetăţuia, Catedrala Mitropolitană etc. De asemenea, faptul că aici se află reşedinţa mitropolitului Moldovei şi Bucovinei dă un plus de greutate ambiţiilor turistice ale oraşului.
               Iaşul este un centru educaţional de primă importanţă, cu cinci universităţi, bine cotate, care atrag anual aproape 100.000 de studenţi din regiune, ţară şi străinătate. Aceştia sunt nucleul pe care poţi construi o strategie de dezvoltare a turismului, vizând familiile lor, cunoscuţii acestora etc. Comunitatea academică, numărând câteva mii de cadre didactice, poate fi motorul unei alte direcţii de abordare turistică a oraşului. Este ceea ce ar dezvolta şi industria organizatorilor de evenimente, a congreselor etc.
            Iaşul este un mare centru medical, un loc care îngrijeşte anual peste 50.000 de bolnavi din afara judeţului vizitaţi de familii şi rude. Dincolo de specificul nu tocmai fericit al unei călătorii în asemenea circumstanţe, oraşul devine gazdă pentru câteva zile unor persoane care altfel nu ar fi ajuns să îl viziteze. Este şi aceasta o oportunitate serioasă de investigat.
          Iaşul este oraşul care păstrează mărturii istorice de o importanţă deosebită. De la cele care privesc marile evenimente, care au influenţat dezvoltarea României, unirea Principatelor, de exemplu, până la cele mai mici dar de o savoare culturală deosebită. Este oraşul lui Asachi, al lui Eminescu şi Creangă, al Junimii, al primei universităţi, al lui Topârceanu, Ibrăileanu, Sadoveanu etc. Aceasta este cea mai cunoscută emblemă a Iaşului.
        Iaşul este un loc de tranzit spre nordul Moldovei, spre bisericile medievale care reprezintă o atracţie turistică incontestabilă.
        Aceste argumente sunt suficiente, în opinia optimiştilor, să credem într-un viitor turistic înfloritor al Iaşului. Trebuie doar să avem autorităţi care să vadă în acestea tot atâtea motive pentru care să se bată. Avem fond, dar nu este formă, spun ei. Nu este infrastructură şi nu este suficientă inteligenţă politică şi antreprenorială care să îl pună în valoare.
 
        Am găsit însă şi sceptici, care nu cred că argumentele de mai sus stau în picioare la o analiză atentă. Iată motivele lor.
 
             Iaşul este un centru religios de 400 de ani, timp în care efectele pelerinajului s-au produs, ba chiar au dat o anume identitate locului. Pe acest suport nu mai ai ce clădi, eventual poţi doar îmbunătăţi câte ceva. Sfânta Parascheva are o dimensiune regională, iar moaştele ei sunt o părticică uzuală, foarte comună cu multe altele din tezaurul mare al Ortodoxiei. Atât acestea cât şi bisericile din iaşi – interesante, dar nu ieşite din comun – nu sunt motive care să determine mulţimi de străini din Europa sau alte părţi ale lumii să plătească sejururi de câteva zile la Iaşi. Vă închipuiţi grupuri de japonezi veniţi special pentru trei Ierarhi şi Sfânta Parascheva?
           Iaşul este un centru educaţional regional în proporţie de 90%, ceea ce înseamnă că deserveşte o zonă obişnuită istoric cu statutul oraşului nostru. Ca şi în cazul pelerinajului, ceea ce se poate câştiga de pe urma studenţilor este deja câştigat. Cei mai buni rămân aici de mai bine de 60 de ani, iar asta a consolidat rolul Iaşului în regiune. O eventuală creştere de potenţial ar veni din partea studenţilor străini, în special cei din Occident, şi din partea corpului didactic. Dar amândouă direcţiile nu pot produce o explozie în materie de turism. Studenţii străini vin aici pentru că taxele sunt mici, iar congresele profesorilor se fac pe bani europeni, iar când sunt finanţate autohton participarea este redusă.
                   Acelaşi raţionament poate fi aplicat şi în cazul capacităţii medicale a oraşului, cu amendamentul că doar un program de investiţii foarte mari, care să conducă la tratamente performante şi ieftine, ar putea fi un motor de dezvoltare al turismului medical.
             Cine din Germania, Franţa, Italia etc a auzit de Gheorghe Asachi, Mihail Sadoveanu, George Topârceanu sau chiar de prietenia dintre Eminescu şi Creangă? Şi chiar dacă au auzit, câţi ar plăti transportul şi şapte zile de cazare ca să vadă Bojdeuca din Ţicău, Casa Pogor, cu ceasul poetului, şi, eventual, să meargă pe la Humuleşti şi Ipoteşti? Pot fi acestea miza unei excursii în care să cheltuie aproape 2000 de euro de familie? Personalităţi importante, biserici cu arhitectură deosebită şi peisaje ca în Bucovina sunt în mai toată Europa. Avem ceva cu totul deosebit care să-i facă să plătească sume consistente ca să ne viziteze? Nu, spun cei care nu cred în viitorul turistic al Iaşului. Este bine, spun ei, să ne vedem lungul nasului. Iaşul are potenţial turistic doar regional şi naţional. Eminescu şi ceilalţi sunt cunoscuţi în România, nu în altă parte. Trebuie să gândim o strategie pentru turiştii din ţară, să câştigăm cât mai mult de pe urma lor. Cei de afară sunt bine veniţi, dar nu vom da lovitura prin ei.
    Desigur expunerile de mai sus sunt doar scurte treceri în revistă. În lumea politică şi cea de afaceri veţi găsi nuanţe foarte interesante. Dar cred că acestea sunt în măsură să vă facă o idee despre soliditatea argumentelor fiecărei tabere. Dumneavoastră ce părere aveţi?
         

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri