FOTO: Forfotă pe șantierul de la Palas Campus. Cum arată acum zona
Pe santierul de la Palas Campus, în preajma strazii Sfântul Andrei, este forfota. Cladir (...)
citeste totduminica, 07.03.2021
Durerea şi mai mare este că la compromiterea premiului au pus umărul exact cei care au şi ţinut, până nu de mult, ştacheta sus.
Un frison de indignare a cuprins, în ultima săptămână, mare parte din mediul online cu preocupări literare: Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” - Opera Omnia de la Botoşani, i s-a decernat, anul acesta, lui Gabriel Chifu. Pare o frază incoloră, neutră, modest-constatativă, care nu îi poate stârni decât pe scriitori sau pe cei care cunosc bine găştile, grupurile de interese, cercurile de influenţă din viaţa literară şi din jurul Uniunii Scriitorilor. Încerc să comentez aici ceea ce s-a întâmplat nu pentru colegii mei de breaslă, critici, scriitori, redactori de reviste (unii dintre dintre ei şi-au precizat atitudinea ca urmare a luărilor de poziţie tranşante ale lui Radu Vancu, Claudiu Komartin ori Răzvan Ţupa), ci pentru cititorul obişnuit, pentru omul care din pură curiozitate şi gratuită pasiune citeşte literatura de azi, fără să aibă vreun interes, vreo carte de jucat (nu vi se pare că tocmai pe el îl uităm cel mai des, deşi chiar el este sau ar trebuie să fie cel mai important?), la urechile căruia o fi ajuns informaţia şi care nu ştie cum să se poziţioneze faţă de puzderia de reacţii care vin din partea scriitorilor. Pentru oricine se pricepe, dacă este dezinteresat, dacă nu depinde de vreun înalt personaj implicat în această şaradă, dacă are, deci, libertatea de a dispune de propriile idei, este limpede că opera domnului Gabriel Chifu e modestă, vizibil mai modestă faţă de cea a celorlalţi nominalizaţi, în „dauna” cărora a primit onorurile recente; şi, mai ales, modestă de tot în comparaţie cu nivelul pe care, cu puţine excepţii, acest premiu l-a păstrat vreme de două decenii şi jumătate. Nu e vorba de judecăţi de valoare negociabile, ci de certitudini ale receptării.
Cam toţi clasicii poeziei contemporane s-au numărat, din 1990 încoace, printre laureaţi. E vorba de o listă exigentă, în care regăsim, cu puţine excepţii (ele există, nu are rost să suferim voit de orbul găinilor, au mai fost alegeri… diplomatice, slăbiciuni ale juriului, dar parcă nu atât de ostentative), numele mari, de neocolit ale poeziei de după război: Gellu Naum, Mircea Ivănescu, Emil Brumaru, Ileana Mălăncioiu, Cezar Ivănescu, Mihai Ursachi, Ion Mureşan, Ştefan Aug. Doinaş, Petre Stoica, Constanţa Buzea, Cristian Simionescu, Şerban Foarţă, Cezar Baltag, Gabriela Melinescu, Ana Blandiana, Adrian Popescu, Ilie Constantin, Dorin Tudoran, Dinu Flămând, Nicolae Prelipceanu (ordinea e subiectivă, nu cronologică şi are chichirezul ei şi mai subiectiv!) Prin urmare, Premiul „Mihai Eminescu” devenise o instituţie; în orice caz, un reper în viaţa noastră literară. Unul aşa cum puţine mai sunt.
Am mai scris-o şi nu mă dezic: nu există la noi un premiu literar cu o notorietate incontestabilă, unul capabil să impună un scriitor, să crească tirajele, să garanteze valoarea, să orienteze cititorul nespecializat. Sunt câteva iniţiative private, în special, care şi-au câştigat, prin exigenţă, respectul în breaslă. Cele care nu se fac din bani publici par să implice mai multă responsabilitate. Să mă întorc de unde am pornit. Care e marea dramă că un premiu, încă un premiu, s-a răsuflat sfidând orice ierarhie acceptabilă, funcţională, orice tablă de valori alcătuită, prin efort colectiv, de critică în ani de zile şi în mii de pagini? Problema este că s-a periclitat iremediabil reputaţia unui premiu care chiar conta. Când un astfel de moment este ratat, când un juriu alcătuit din profesionişti, din critici dintre care cei mai mulţi (plasa de siguranţă e mereu obligatorie…) au o carieră admirabilă, alege în mod evident soluţia de compromis, care este reacţia normală? Să te pleci în faţa deciziei lor, dată fiind notorietatea binemeritată în breaslă? Ar însemna să nu le respecţi valoarea reală. Când un om şi un profesionist pe care îl admiri face un compromis, e semn de admiraţie şi de respect să nu te faci că nu observi. Sau să nu te ascunzi, cum o fac destui, după sofisme şi exerciţii retorice la îndemâna oricui. Când e vorba de un compromis comis de mai mulţi oameni pe care îi respecţi şi îi admiri, situaţia devine, în plus, foarte tristă. De data aceasta, prestigiosul juriu al Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” a reuşit să îşi păteze propria prestanţă din ultimele două decenii; au ales bine de douăzeci de ori, au ezitat de vreo trei ori şi au ales greşit, tendenţios, de două ori. Ultima oară vizibil tendenţios, dacă ţinem cont că dl Gabriel Chifu, de altminteri un gentleman, un domn distins, manierat(ceea ce nu e în discuţie aici), dar un poet pasabil şi atât (ceea ce nu-i de acolo, dar e departe de a fi suficient în cazul de faţă), clar sub valoarea celorlalţi nominalizaţi şi mult sub nivelul pe care acest premiu şi-l fixase în timp, este un apropiat al domnului Nicolae Manolescu, preşedintele juriului. Şi poate că lucrurile nu ar fi fost atât de sfidătoare (ba ar fi fost!), dacă dl Gabriel Chifu nu şi-ar fi agăţat în panoplie, în ultima vreme, alte premii cel puţin discutabile: cel al Uniunii Scriitorilor, al cărei vicepreşedinte este, şi marele premiu al Festivalului Naţional de Literatură, FestLit Cluj, 2014, organizat tot de Uniunea Scriitorilor, pe care, înţeleg, l-a şi iniţiat. În plus, acum vreo două luni, romanul său Punct şi de la capăt figura pe prima pagină a revistei „România literară” printre titlurile nominalizate în redacţie la premiul „Cartea anului”. E drept că alături de recentul compendiu pentru uzul şcolarilor semnat de Nicolae Manolescu, Istoria literaturii române pe înţelesul celor care citesc. Nu ar fi fost nici o problemă dacă ultimul nu ar fi directorul revistei, iar primul - directorul executiv. Dl Gabriel Chifu este, se vede, din ce în ce mai silit de admiraţia şi aprecierea întru totul obiectivă a colegilor din conducerea USR să îşi recunoască propria valoare, chiar dacă e, sper, jenat de atâţia lauri şi să încaseze premii după premii; nu ştiu cum se face, cam multe au legătură cu Uniunea din administraţia căreia face parte.
De data aceasta, spus simplu şi simplist, s-a mai stricat un premiu. Dar nu orice premiu, aici e durerea. Ci unul dintre puţinele repere ale vieţii noastre literare. Iar durerea şi mai mare este că la compromiterea premiului au pus umărul exact cei care au şi ţinut, până nu de mult, ştacheta sus. Mie unuia mi-e greu, dacă nu imposibil, să ghicesc miza în toată această poveste. Pentru că a-l premia, încă o dată, pe dl Gabriel Chifu, vicepreşedinte al USR şi mâna dreaptă şi, presupun, apropiat şi complice al dlui Nicolae Manolescu, preşedintele USR aflat, în urma modificării abuzive a statutului, la al treilea mandat, mi se pare o miză de tot măruntă.
Bogdan Creţu este conferenţiar universitar doctor la Catedra de Literatura română din cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Masca nu va mai fi purtată la orele de sport și la unele dintre cele vocaționale
Elon Musk a pierdut și a doua poziție în clasamentul celor mai bogați oameni din lume
Mall-urile din Timișoara vor fi închise în weekend. Alte măsuri pe timp de carantină
Carantinarea Timișoarei. Arafat: Măsurile locale ajută să nu ajungem pe plan național
FOTO: O zi la Centric. Cum se lucrează în clădirile moderne de birouri din Iași
Grădinile zoologice nu pot vinde animalele pentru vânătoare, circ sau sacrificare!
Recunoașteți zona? Fotografia a fost surprinsă în Iași în anul 1962
Chirica s-a întâlnit cu jucătorii de la Poli: “Iaşul trebuie să rămână în elita fotbalului”!
2.268 de mașini verificate de RAR la Iași. Peste jumătate aveau neconformități
CS Universitatea Craiova a învins FC Botoșani. Cel mai tânăr marcator din sezon
Timişoara intră în carantină de luni din cauza ratei mari de infectare
FOTO: Forfotă pe șantierul de la Palas Campus. Cum arată acum zona
FOTO: Groapă semnalizată cu crengi în Iași. Este la marginea unui trotuar
FOTO: Ieșenii nu mai au unde parca. Mașini lăsate aiurea, stâlpi ca măsură extremă
Polițistul care nu a oprit crimele din Bacău se ocupase de „cazurile haioase“
Unul dintre polițiștii arestați după ce au bătut brutal doi tineri conduce un sindicat
Două tinere polițiste, sub control judiciar. Au asistat la torturarea a doi indivizi
Cel mai tânăr român care se imunizează contra Covid, un adolescent de 16 ani
Zboruri Iași-Dublin din aprilie cu HiSky. Două curse pe săptămână
Noul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Nichifor Botoșăneanul, hirotonit duminică
141 de cazuri noi de COVID la Iași. Județul este pe locul 7 în țară
4.064 cazuri noi și 69 de decese din cauza COVID în ultimele 24 de ore
Şase morți şi 40 de răniți într-un accident în care a fost implicat un autocar din Ucraina
IMAGINI: Amenințare cu bomba la Hotel Unirea în Iași! Cei de la SRI nu au găsit nimic
FOTO: Hoți prinși scotocind în containerele cu haine donate din Alexandru
Șase localități în scenariul roșu, zece în scenariul galben în județul Iași
Roverul Perseverance şi-a început explorarea pe Marte. Prima deplasare pe sol
Nicolas Cage s-a căsătorit pentru a cincea oară. Noua soție are 26 de ani
Sâmbătă sunt Moșii de iarnă. Se dă mâncare de pomană și se lasă și vasele
LIVE VIDEO: Flăcările au cuprins Prefectura Suceava. Clădirea este de patrimoniu
VIDEO: Proteste în stradă la Iași din cauza noroaielor de pe drum. Reacția Primăriei
Criminalul din Onești a fost audiat după ce a fost detubat. Mărturia sa este esențială
Rafila: Se poate să ajungem din nou la 10.000 de cazuri pe zi
Monumenta linguae Dacoromanorum. Scurt istoric al unui proiect filologic major (IV)
Ce înseamnă finisajele și cât de mult contează detaliile pentru confortul unui apartament nou (P)
Ce înseamnă să ai de-a face cu o lume mult prea complexă ca să o poţi înţelege pe deplin? (I)
Zeci de permise reţinute unor şoferi care au trecut calea ferată
O nouă amânare pentru licitaţia de proiectare a tronsonului A8 Ungheni-Tg.Neamţ
Audi Q7, radiat în Italia şi neînmatriculat, depistat pe străzile Iaşului
Cearta a doi iubiți din Iași a ajuns pe masa Înaltei Curți a României: „Ce i se poate reproşa”
Atenție unde parcați! Au apărut hoții de catalizatoare. Operează pe sub masina
Bătaia de joc de la Gara mare, oprită după articolul ZDI. Se redeschide parcarea pentru public
Licitaţii pentru locuri de parcare în mai multe zone din Cantemir, Tătăraşi sau Mircea cel Bătrân
Ieşenii care vând o maşină se vor putea programa online la Primărie
Judecarea contestaţiei depuse de Beatrice Rancea s-a amânat pe luni
Viata la ţară este destul de complicată: cum te poate băga la pușcărie apa de ploaie?
Un hoţ de buzunare din Dobrovăţ opera în autobuzele din municipiu
Nicolae GRECUProiectele, iluzii în fotbalul ieşean |
Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)
Eugen MUNTEANUMonumenta linguae Dacoromanorum. Scurt istoric al unui proiect filologic major (IV) |
pr. Constantin STURZUHirotonie de Episcop: Preasfinţitul Nichifor Botoşăneanul |
Aurelian-Petruș PLOPEANUCe înseamnă să ai de-a face cu o lume mult prea complexă ca să o poţi înţelege pe deplin? (I) |
Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.