Cum se va face completarea normei profesorilor de la 18 la 20 de ore? Sindicatele ieșene văd blocaj total, oficialii locali spun că sunt soluții

Creșterea normei didactice cu două ore pe săptămână în învățământul preuniversitar și universitar, anunțată în contextul unui pachet de măsuri fiscale, a stârnit reacții din partea sindicatelor din educație. Măsura, justificată prin necesitatea reducerii deficitului bugetar, este percepută de profesori și lideri sindicali ca având consecințe grave asupra funcționării sistemului de învățământ și a statutului profesional al cadrelor didactice.

De la riscul de blocaj instituțional în școli, la epuizarea cadrelor universitare și afectarea cercetării, reprezentanți ai educației ieșene au explicat pentru „Ziarul de Iași” principalele probleme generate de această decizie.

Norma didactică a profesorilor din învățământul preuniversitar va fi mărită de la 18 la 20 de ore pe săptămână, iar în mediul universitar de la 16 la 18 ore.

 Sindicatele avertizează: risc de blocaj instituțional în școli

Laviniu Lăcustă, președintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar Iași (USLIP), trage un semnal de alarmă privind posibilele efecte ale acestei măsuri. Potrivit lui, foarte multe unități de învățământ nu dispun de suficiente ore libere pentru a acoperi cele două ore în plus per profesor, ceea ce va duce inevitabil la completări de normă în alte școli sau chiar la restrângeri de activitate.

„Această majorare a normei didactice are un impact, în primul rând, asupra funcționalității sistemului educațional. Foarte mult unități de învățământ nu au de unde să completeze pe fiecare discipline cu ore din aceeași disciplină, pentru că erau deja la limită. În cele mai multe cazuri, colegii noștri vor avea 18 ore la ei în școală, dar nu vor avea de unde să primească cele două ore suplimentare, nici măcar pe alte specialități. În plus, orele ocupate de suplinitori – generate, de exemplu, de concediile titularilor sau degrevările directorilor – vor dispărea, afectând astfel întregul lanț de personal”, a explicat Laviniu Lăcustă.

El avertizează că se va ajunge la o situație de „blocaj instituțional major”, în care toate categoriile de cadre didactice vor fi afectate, în special suplinitorii, despre care afirmă că „reprezintă fundația structurii de personal din sistemul de învățământ românesc”.

„Evident că avem și calupuri de ore disponibile ca rezervă care tot așa erau ocupate de suplinitori. Toate acestea vor dispărea, pentru că, în cazul orelor directorilor, li se va mări norma de predare de la 4 la 10 ore, în cazul tuturor celorlalte catedre se mărește norma de la 18 la 20, iar practic tot ce ar fi însemnat o rezervă pe fiecare specialitate va dispărea”, a declarat președintele USLIP.

Titularizarea, în pericol. Probleme majore în mediul rural

Un efect colateral este, potrivit liderului USLIP, influența asupra concursului de Titularizare din acest an: catedre și grupuri de ore care au fost scoase la concurs ar putea dispărea după aplicarea noii legi. În mediul rural, unde și în prezent normele sunt constituite cu dificultate, adăugarea celor două ore „ar putea fi imposibil de implementat”.

„Gravitatea situației este dată și de implicațiile pe care le va avea concursul de Titularizare, pentru că au fost scoase catedre și grupuri de ore care la acel moment erau disponibile, dar după intrarea în vigoare a legii vor dispărea în totalitate sau parțial. Tot ceea ce apare acum ca disponibil trebuie privit cu foarte mare rezervă, deoarece aceste catedre sau grupuri de ore vor fi drastic diminuate”, a mai spus acesta.

În plus, noile planuri-cadru pentru liceu, programate să intre în vigoare din anul școlar 2026-2027, vin cu diminuări ale numărului de ore la majoritatea disciplinelor, „ceea ce creează o incongruență între direcția planificării curriculare și măsurile fiscale anunțate”.

ISJ Iași: „Situația este deja tensionată în școli”

Deși Inspectoratul Școlar Județean Iași a transmis publicației „Ziarul de Iași” că va emite un punct de vedere oficial abia după publicarea măsurii în Monitorul Oficial, șefa instituției, Rodica Leontieș, a precizat în cadrul Colegiului prefectural de luni, 21 iulie, că situația este deja tensionată în școli.

„Deja în unitățile școlare s-a creat o stare de neliniște, pentru că vom avea clar niște completări de normă. Nu vor fi titulari care să rămână fără ore, dar cu siguranță suplinitori care au primit continuitate vor rămâne fără ore. Unitățile școlare mari, colegiile mari pot avea și ele probleme. Dacă am șapte titulari, vine 7 ori 2, adică 14 ore. Persoana dacă a avut prelungire, era încadrată pe niște ore, școala mai are nevoie de 14”, a spus Rodica Leontieș.

 Sindicatele din universități reacționează: „Este dovada degradării continue a condiției profesorului”

Dinspre mediul universitar, reacția a fost la fel de critică. Cosmin Dariescu, președintele Sindicatului UNIO de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a explicat că mărirea normei de la 16 la 18 ore convenționale reprezintă „cea mai bună dovadă a degradării condiției sociale a cadrelor didactice universitare”.

El acuză lipsa consultării sindicatelor la luarea acestei decizii, fiind încălcată atât Legea 199/2023, cât și Contractul Colectiv pe Grup de Unități. Cosmin Dariescu a avertizat că, prin aceste măsuri de austeritate, Guvernul ignoră finanțarea legală a învățământului superior – care, conform legii, ar trebui să fie de 15% din PIB, dar a fost redus la 13% printr-o „ordonanță trenuleț”.

„Decizia de creștere cu două ore convenționale a normei cadrelor didactice a fost luată de Consiliul Național al Rectorilor și asumată de Ministerul Educației fără consultarea Federației Naționale Sindicale Alma Mater. Au fost încălcate, astfel, obligațiile de consultare care erau prevăzute în Legea 199/2023, art. 3, al. 1, lit. k). De asemenea, a fost încălcat și art. 7, al. 2 al Contractului Colectiv pe Grup de Unități, înregistrat la Ministerul Muncii pe 7 noiembrie 2023 și publicat în Monitorul Oficial. Prin urmare, două acte normative au fost încălcate”, a afirmat acesta.

Burnout și lipsa timpului pentru cercetare

Problema principală semnalată de președintele Sindicatului UNIO în învățământul superior este riscul crescut de burnout. Cosmin Dariescu a atras atenția asupra faptului că profesorii universitari munceau deja peste norma legală de 16 ore, iar creșterea la 18 ore riscă să îi ducă spre epuizare. Din cauza volumului mare de activitate didactică, cercetarea suferă, iar timpul pentru odihnă devine insuficient.

„Nu mai putem face cercetare, pentru că avem prea multe ore de predare. Nu putem nici să ne odihnim corespunzător. Fără doar și poate, dacă în următorii ani această politică va continua, cu siguranță prin redistribuirea orelor, prin mărirea normelor didactice, vor dispărea și norme ale cadrelor didactice universitare. Dar deocamdată, în cazul UAIC, nu pare a se întâmpla acest fenomen”, a spus Cosmin Dariescu, adăugând că două treimi dintre cadrele didactice din universități sunt între 40 și 54 de ani, o categorie de vârstă care nu mai poate face față la suprasolicitare.

În plus, cele două ore suplimentare nu pot fi direcționate către cercetare, ci doar spre activități didactice.

„După lege, întrucât norma didactică nu cuprinde norma de cercetare, cele două ore în plus nu vor putea fi folosite pentru cercetare. Art. 211 din Legea 199/2023 spune că norma didactică poate cuprinde activități de predare, activități aplicative, îndrumare de disertații, îndrumare teze de doctorat. Consiliul Național al Rectorilor a hotărât creșterea normei didactice, deci asta înseamnă că ne leagă efectiv de catedră ca să facem activități didactice. Pe urmă, aceiași rectori se vor plânge, împreună cu Ministerul Educației, că cercetarea românească din universități nu este atât de relevantă internațional”, a declarat Cosmin Dariescu.

Publicitate și alte recomandări video