Cum se vede din Moldova veche, de la Iași, somnul uriaș capturat la Moldova Nouă, pe Dunăre. Specialiștii explică: trebuia sau nu eliberat?

Situația ne amintește de dispariția lupilor din anumite regiuni, care a favorizat răspândirea șacalilor aurii, modificând structura faunei. Eliminarea acestor exemplare de asemenea dimensiuni ar putea duce la schimbări în populațiile de pești mai mici și, implicit, în întregul lanț trofic? Ce spun biologii și specialiștii în ihtiologie (o ramură a zoologiei care are ca obiect studiul teoretic și practic al peștilor)?

Somnul, un prădător de așteptare

Conf. univ. dr. Carmen Gache, biolog în cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC), a explicat că somnul este un prădător de așteptare, ceea ce înseamnă că preferă să stea camuflat pe fundul apei și să își surprindă prada printr-un atac rapid. Somnul are un mod de hrănire oportunist, consumând pești, amfibieni, crustacee și alte vietăți. Joacă un rol important în reglarea ecosistemului acvatic, controlând populațiile de pești mai mici, exemplarele în vârstă ajungând la dimensiuni impresionante.

„Somnul nu este un prădător activ, ci unul de așteptare. Un specimen de dimensiuni atât de mari are și o vârstă înaintată, așa încât este posibilă chiar și dispariția lui naturală din ecosistem”, a precizat specialistul.

Astfel, luând în calcul și dispariția naturală a somnilor, capturarea lor în număr mic, pe o suprafață mare de apă, nu reprezintă o amenințare nici pentru ecosistem, nici pentru specie.

La rândul săi, conf. univ. dr. Dorel Ureche, specialist ihtiolog în cadrul Universității din Bacău, a subliniat că doar în cazul prinderii unui număr mare de astfel de somni lanțul trofic ar putea fi afectat.

„Nu se pune problema dispariței. Numărul de exemplare este clar mult mai mare în «lumea peștilor» decât în «lumea lupilor». Gândiți-vă că acest exemplar de somn a avut ce mânca și a avut și liniște ca să crească atât de mare, să zicem așa. În mod normal, somnul este un pește râvnit de pescarii români și nu numai. Pescarii încearcă să-l captureze. Acesta cred că a avut condiții unde a stat «ascuns», s-a hrănit. A stat în așteptare și se pare că i-a reușit, de a crescut atât de mare. Acum, că domnul respectiv l-a capturat, asta este. În lumea pescarilor este un record, o reușită. Doar dacă am vorbi de un număr mare de exemplare, să zicem că s-au extras din zonă 5-6 exemplare, ceea ce mă îndoiesc, pentru că somnul încă nu este o specie periclitată în România, s-ar putea spune că ecosistemul din aceeași zonă, arealul, ar putea fi afectat. Altfel, prinzi unul la nu știu cât timp și e un record”, a declarat acesta.

Somnul de dimensiuni mici, mai gustos

Deși somnul de mari dimensiuni impresionează prin mărime și forță, din punct de vedere culinar nu este la fel de apreciat ca exemplarele mai mici (somoteii). Fiind un prădător de așteptare, acumulează multă grăsime și, uneori, toxine din mediu. Carnea unui somn uriaș devine mai grasă și poate avea un gust mai intens, uneori considerat neplăcut. Din acest motiv, pescarii preferă somnii mai mici, care au o carne mai fragedă și mai puțin grasă.

„Somnul mare acumulează grăsime, tocmai pentru că este un prădător care stă. Cu cât crește mai mult, cu atât acumulează mai multă grăsime. Nefiind un răpitor activ, stă undeva la pândă și doar așteaptă. Cred că e mai gustos, mai bun, când e mai mic și nu e foarte gras”, a conchis conf. univ. dr. Dorel Ureche.

Publicitate și alte recomandări video