Citiți aici integral Ziarul de Sănătate nr. 10

Boala se asociază cu afecțiuni cronice severe precum diabetul zaharat de tip 2, apneea de somn, bolile de inimă sau de plămâni, diferite tipuri de cancer. Netratată, poate cauza complicații extrem de grave, reprezentând un factor de risc major pentru sănătate.

Când apelăm la proceduri chirurgicale?

Deși există soluții pentru adaptarea stilului de viață, a tipului de alimentație, pentru a obține rezultate eficiente împotriva obezității, există la ora actuală și unele soluții mai „invazive”, una dintre acestea fiind chirurgia bariatrică. Dr. Sebastian Ralea, medic specialist chirurgie generală și pediatrică, cu competențe în chirurgia bariatrică și metabolică în cadrul Spitalului Arcadia, explică faptul că nu orice persoană cu surplus de greutate este un bun candidat pentru această procedură.

„Chirurgia obezității este una dintre alternativele terapeutice ale acestei boli, recunoscută ca cel mai eficient tratament, care necesită o abordare multidisciplinară. Indicația chirurgicală urmează în cazul unor încercări prealabile nereușite de scădere eficientă în greutate prin regimuri, diete, sau tratamente medicale. Când vorbim de chirurgie bariatrică, vorbim de orice persoană, incluzând și copiii, care nu realizează în mod substanțial și durabil pierderea în greutate sau îmbunătățirea patologiilor co-existente prin metode non-chirurgicale, având un indice de masa corporală(IMC)>35kg/m², indiferent de prezența sau absența comorbidităților. Aici se încadrează și persoanele cu boală metabolică (diabet zaharat de tip 2) și IMC peste 30kg/m²”, a explicat dr. Sebastian Ralea.

Acesta a punctat faptul că sunt incluși și pacienții care suferă de boli metabolice în lotul celor care pot beneficia de o astfel de procedură pentru că obezitatea are riscuri majore de mortalitate. Conform acestuia, există risc de stop cardiac, accidente vasculare cerebrale și sunt 13 forme de cancer de până la 15 ori mai des întâlnite la persoanele obeze față de cele cu greutate normală.

Scopul operației: scăderea numărului de calorii care intră în stomac

Există mai multe tipuri de intervenții care definesc chirurgia bariatrică, dar scopul este unul singur: modificarea circuitului alimentar la nivelul tubului digestiv cu scopul diminuării cantității de calorii care intră în stomac sau al absorbției lor în intestin.

Dr. Sebastian Ralea punctează faptul că intervențiile chirurgicale combină în proporții variate cele două mecanisme de control ale aportului caloric: restricția și diminuarea absorbției. În afară caracterului restrictiv, există și transformări hormonale specifice care le susțin eficiența acestor tratamente, existând și o influență pozitivă, rapidă asupra diabetului.

Cea mai practicată operație din lume este bypassul gastric, pe care chirurgul o denumește „standardul de aur” prin efectele pe care le aduce asupra greutății. Un pacient care trece prin operația asta pierde 63% din excesul de greutate la cinci ani de la operație.

„Prin bypass-ul gastric se izolează complet o mică porțiune a stomacului, la care se conectează o parte din intestin, după secționare și realizarea unui «montaj în Y». Fiind vorba despre excluderea a aproximativ 2 metri din lungimea intestinului tranzitat de alimentele supuse acțiunii enzimelor digestive, absorbția este limitată. Mini-bypass-ul gastric este o simplificare tehnică a procedurii explicate anterior, acționând atât de manieră restrictivă, cât și prin diminuarea absorbției alimentare. Are rezultate foarte bune în ceea ce privește scăderea în greutate și rezultate excelente în remisia diabetului, la aproximativ 90% din cazuri la 5 ani”, a punctat dr. Sebastian Ralea.

Stomacul micșorat în etape succesive

O altă procedură utilizată în chirurgia bariatrică este „gastrectomia longitudinală” sau „Gastric Sleeve”. Aceasta presupune îndepărtarea a 2/3 din stomac, iar după operație, organul va avea un volum de aproximativ 100 – 150 de ml și o formă de tub sau de mânecă. „Un factor important care influențează succesul acestei tehnici este faptul că scade secreția de grelină (hormonul foamei). Pacienții pot consuma în continuare orice tip de aliment, dar în cantități foarte mici”, a explicat medicul.

Metoda SADI-S (Single anastomosis duodeno-ileal bypass with sleeve gastrectomy) se adresează, în general, pacienților cu un IMC în jur de 50 kg/m². Poate fi realizat gradual, în două etape succesive, iar primul pas este chiar procedura descrisă anterior – un Gastric Sleeve.„ Oferă rezultate excelente atât pentru pierderea excesului ponderal, cât și privind remisia diabetului de tip 2, în peste 90% din cazuri”, a mai explicat dr. Sebastian Ralea.

Una dintre cele mai eficiente proceduri în tratamentul obezității morbide, dar care are adresabilitate redusă, este diversia bilio-pancreatică.

„Din cauza malabsorbției induse, operația este recomandată în special pacienților cu un IMC de peste 50 – 60 kg/m² și presupune realizarea unei rezecții transversale, parțiale, a stomacului distal și excluderea unei părți importante a intestinului din circuitul alimentar. O altă opțiune este IFD (Ileal Food Diversion), care este adresată, în general, pacienților la care au eșuat alte tipuri de operații (montare de inel gastric ajustabil, intervenție anti-reflux gastro-esofagian, etc.) care au alterat peretele stomacului în porțiunea sa superioară, porțiune care nu mai poate fi utilizată în condiții de securitate pentru conversia la o altă tehnică de tratament al obezității”, a punctat specialistul.

Operațiile nu fac minuni: există riscul îngrășării la loc

Conform recomandărilor internaționale și ale Societății Române de Chirurgie Bariatrică și Metabolică, pacienții candidați pentru acest tip de intervenții sunt evaluați de către o echipă multidisciplinară cu expertiză chirurgicală, endocrinologică, pneumologică, cardiologică, psihologică și nutrițională, și se face o analiză pertinentă asupra raportului risc-beneficiu.

După intervenția de chirurgie bariatrică pacientul începe un program de realimentare specific, care presupune creșterea progresivă a consistenței alimentelor în primele 4-6 săptămâni. Dr. Sebastian Ralea atenționează însă că există riscul ca pacientul operat să ia iarăși în greutate. Riscul este corelat direct cu menținerea unui dezechilibru al balanței energetice, prin consum alimentar compulsiv, hipercaloric și al unui regim de viață sedentar.

În unele cazuri se poate reinterveni chirurgical. „Se reintervine chirurgical fie prin re-micșorarea stomacului, dacă se dovedește necesar, fie prin conversia către o operație care asociază un grad mai mare de diminuare a absorbției calorice, atunci când se constată absența răspunsului sau rezultatului așteptat după prima intervenție”, a subliniat medicul.

Există și o terapie minim invazivă

La ora actuală există și un tratament minim invaziv pentru tratarea obezității. Este vorba de balonul gastric Allurion, care se folosește în cazul persoanelor cu un indice de masă corporală de peste 27 kilograme / m2 și care vor să slăbească.

„Este utilizat și în pregătirea pentru operație a unui pacient cu indice de masă corporală foarte mare și care nu reușește prin alte mijloace să piardă puțin din greutate înainte de intervenție, așa cum sunt recomandările. Procedura poate fi făcută în ambulatoriu, fără anestezie generală și durează aproximativ 10 minute”, a detaliat specialistul.

Publicitate și alte recomandări video