anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM

vineri, 20.05.2022

Cum şi de ce Bucureştiul nu e mai tare-n PIB decât Berlinul sau Madridul?

GALERIE
George Turcanasu
  • George Turcanasu
- +

Multe articole din presa românească a ultimilor ani afirmă sus şi tare că Bucureştiul a ajuns să aibă un PIB la nivelul NUTS3 sau NUTS2 (în cazul acesta, cu judeţul Ilfov cu tot) superior nu ştiu căror metropole ale vestului european superioare din perspectivă demografică sau economică. Adesea sunt invocate Berlinul, Madridul, Roma, Helsinki şi multe altele. Iată unele dintre zecile de titlurice au populat presa scrisă şi online: Bucureştiul a lăsat mult în urmă Berlinul, a depăşit la PIB Helsinki şi deja aleargă Viena - date Eurostat. Dacă suntem doar nişte cititori superficiali, putem chiar crede gogomăniile astea şi le vom rostogoli pe net ca fiind adevăruri de netăgăduit.

Lucrurile nu stau chiar aşa! Chiar în interiorul articolului de mai sus, găsim undeva într-o zonă intermediară a textului că e vorba de PIB - PPC  (Paritate Putere de Cumpărare sau Standarde de Putere de Cumpărare, variantă din ce în ce mai utilizată înscrierile economice actuale).

Pentru că există diferenţe substanţiale de costuri ale vieţii între diferitele ţări s-au inventat algoritmi care să ducă la obţinerea unor indicatori mai aproape de realitatea economică şi socială a fiecărei naţiuni. Astfel, dacă PIB-ul nominal demonstrează forţa economică a teritoriilor, PIB - PPC reflectă mai bine repartiţia bunăstării. Statistic, foarte adesea ierarhiile teritoriale nu se schimbă, ci doar se atenuează ecarturile de bună stare dintre teritorii.

În ceea ce priveşte PIB/loc., media UE din 2019 (fără regatul Unit) e de aproape 31 de mii euro/loc. La fel şi PIB-ul în variant asa PPC. Unde se află Bucureştiul cu judeţul Ilfov în această ecuaţie. PIB-ul/ loc. e undeva la 26,5 mii euro/loc. (sub media UE), în timp ce Berlinul are peste 40,3 mii euro/loc., iar Madridul - 36,6 mii. Exprimat în PPC, PIB-ul relativ al Bucureştiului devine de 50 mii euro/loc, iar al celor două unităţi administrative amintite rămâne undeva în urmă pe la 38-39 mii euro/loc. Lucrurile însă nu ar trebui să stea chiar aşa. Multiplul utilizat la nivel naţional, care poate fi supra-unitar în cazul statelor cu un cost al vieţii mai redus şi subunitar, în cazul statelor cu un cost al vieţii mai ridicat (la nivel global, economia SUA este reperul, raportul dintre cele doua tipuri de PIB în cazul acesteia fiind 1, iar la nivelul UE e media statelor)  nu ar mai trebui folosit pentru toate regiunile. Ca şi în cazul nivelului trans-naţional, unele regiuni sau judeţe au un cost al vieţii mai redus, altele mai ridicat.  Cu toate acestea, pentru a realiza teritorializarea PIB (PPC) la nivel regional s-a utilizat pentru România acelaşi multiplu. Indiferent că a fost vorba de Bucureşti sau Regiunea de Dezvoltare NE, între care există diferenţe importante nu numai de venituri, ci şi de costuri ale vieţii, multiplul a fost acelaşi - aproximativ 1,9.

Pentru a ilustra diferenţele interne în ceea ce priveşte costul vieţii, ne vom focaliza pe câteva comparaţii. Iată, în zona imobiliarelor se conservă de aproximativ 3 decenii costuri foarte diferite atât la diversele nivele administrative, cât şi de la o regiune la alta sau de la un judeţ la altul. Datele sunt uşor accesibile pe internet, aşa că putem realiza comparaţiile într-o manieră facilă. Mai mult, acum câteva zile a apărut şi un articol pe site-ul Apix.ro (Cele mai accesibile oraşe din ţară în care să stai cu chirie: Iaşul - locul 13), ce a preluat date ale unui studiu de piaţă realizat de Picodi.com. Acest articol ne va scuti de multe căutări printre hăţişurile create de numeroasele site-uri ale companiilor de servicii imobiliare.

Aflăm aici că pentru un apartament cu o cameră se plăteşte o chirie medie de aproximativ 300 de euro/lună la Cluj, Braşov şi Bucureşti. Neavând între oraşele selectate în această sursă de informaţii decât oraşe din categoria celor bogate sau intermediare ca nivel de trai, să purcedem a căuta pe internet informaţii pentru un oraş ce nu se regăseşte în zona elitei urbane. Aşadar, să ne concentrăm pe Botoşani - reşedinţa judeţului aproape cel mai sărac din România (depăşit fiind în acest non-top doar de Vaslui). Această alegere a fost facilitată de existenţa a suficient de multe oferte spre închiriere a unor apartamente cu o cameră (cu o suprafaţă cuprinsă între 27 şi 32 mp.) cât să realizăm o medie comparabilă cu datele oferite de articolul de pe Apix.ro, ce a efectuat analiza pornind de la acest reper. Majoritatea ofertelor de închiriere din diversele site-uri imobiliare sunt de 150 de euro/lună. Printre acestea există şi câteva sume ceva mai mari, ce depăşesc 160-165 de euro, ajungând până la un maxim 180 de euro. Menţionez că nu a fost o căutare sistematică şi că m-am oprit din consultarea site-urilor când am depăşit un număr de 30 de oferte - număr suficient pentru a realiza o medie credibilă. Nu am avut posibilitatea de a verifica dacă ofertele erau dublate, triplate sau cvardruplate în site-urile pe care le-am consultat. Cu alte cuvinte, datele pe care le-am obţinut nu au pretenţia de a fi un reper în domeniu, dar cred că sunt suficiente pentru a realiza o comparaţie cu oraşele prezente în studiul Apix. Mediana ofertelor spre închiriere are o dimensiune de 150 euro/lună, iar media e uşor superioară - 155 euro/lună.

Iată cum se creează din perspectiva sectorului imobiliar un dezechilibru între costul vieţii într-un oraş mare şi unul mai modest dimensional - aproape e raportul dintre Botoşani, pe de o parte, şi Bucureşti, Braşov şi Cluj, pe de altă parte.

Cu siguranţă ecarturi importante se pun în loc şi în cazul altor costuri, dar pentru că am epuizat spaţiul acordat articolului am să mă opresc aici.

Teritorializarea PIB (PPC) la nivelul NUTS3 al României aduce erori suplimentare prin utilizarea a aceluiaşi multiplu şi pentru Bucureşti, dar şi pentru judeţele Vaslui sau Botoşani, locuri unde cu siguranţă viaţa e mai ieftină decât în Capitală. Aşa că, PIB-ul foarte ridicat al Bucureştiului între regiunile predominant urbane europene e doar o nălucă. Sau, în cel mai bun caz, o aspiraţie.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Nimic de salvat

Pavel LUCESCU

Nimic de salvat

Încăput pe mâna lui Barna, Ghinea, Drulă, Năsui şi prietenii, USR a devenit un soi de anexă libertariană a PNL, unde ar fi logic să şi sfârşească, alături de gaşca Câţu-Gorghiu.

opinii

Simple notaţii

Alexandru CĂLINESCU

Simple notaţii

Sorin Oprescu mi-a fost dintotdeauna profund antipatic, şi asta înainte să aflu despre matrapazlâcurile lui. Îmi părea un şmecher de „capitală”, un ins cu apucături golăneşti, vulgar şi agresiv. Îl situam cam pe aceeaşi treaptă cu Becali, deşi la acesta din urmă mai puteam detecta nişte urme de umanitate. Am aflat, în urma condamnării lui Oprescu, ceea ce, probabil, ştia destulă lume: doctorul lucra în stil mare, cerea şpăgi colosale, avea - precum mafioţii - oameni de încredere care îl protejau şi îşi asumau treburile riscante. 

Tencuiala antiseismică

Neculai SEGHEDIN

Tencuiala antiseismică

Desigur, o legendă urbană, unul din miturile care însoţesc toate amintirile, povestirile, convingerile legate de cutremur, care au dus la dezvoltarea unei adevărate culturi a seismului în România.

Love story la “om la lună”

George PLEȘU

Love story la “om la lună”

Se face curând un an de zile de când nu am mai scos din player-ul maşinii cd-ul cu albumul În caz de om la lună, strigaţi „om la lună, stânga/ dreapta” după caz.

pulspulspuls

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

PULS

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

Multă lumea ne-a tot întrebat în ultima vreme unde o fi dispărut din peisaj sinatoarea de Iaşi cu cea mai mare greutate (la quintale ne referim, nu la influenţă, evident), dar şi cu gura cea mai mare. Ei bine, stimaţi telespectatori, am apelat pentru un răspuns la această spinoasă problemă a politichiei locale, naţionale şi, de ce nu, chiar evropeneşti am putea spune, la aceeaşi sursă a noastră care ne-a spus câte una sau alta la momentul candidaturii ei la Iaşi pe listele auriste, când mai nimeni nu ştia de un’ s-o ia pe madam: adicătelea amicul Archibald Tănase, stimaţi telespectatori, că sigur vă era olecuţă dor de el, nu-i aşa?

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.