Surprinzător, însă, liderul detaşat al cererilor de brevet este însă Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, care a înregistrat 360 de cereri în aceeaşi perioadă. Iar după numărul de brevete acordate în anii pandemiei, cele două universităţi împart locul al patrulea pe ţară, cu un număr egal de invenţii recunoscute de OSIM: fiecare câte şapte. Cum arată însă clasamentul general?

Statisticile Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci încep cu anul 1906, când în România s-au înregistrat 707 cereri pentru acordarea brevetului de invenţie, şi s-au acordat 58 de brevete. În 1918, numărul cererilor de brevet a scăzut sub o sută. A crescut apoi, în următorii ani, până la un vârf, în 1943, când se înregistrau aproape 2.100 de cereri. Au urmat două decenii în care numărul cererilor de brevetare a invenţiilor a fost din nou în cădere, iar din 1963 şi până în anul Revoluţiei, interesul românilor pentru invenţii a crescut foarte mult, ajungând la un număr record de cereri de brevet în 1989 (6.133 cereri).

În 2021, la 115 ani de la prima statistică oferită de OSIM, numărul cererilor de brevet de invenţie era de 817, doar cu puţin mai mare decât la începutul secolului XX, şi cu 44% mai mic decât în 2011. Practic, anul 2021 a fost anul cu cele mai puţine cereri de brevetare a invenţiilor depuse la OSIM în ultimul deceniu.

Clasificarea brevetelor

Clasificarea făcută de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci împarte solicitanţii de brevete în solicitanţi români (grupaţi în patru categorii: persoane fizice, companii, unităţi de cercetare şi universităţi) şi solicitanţi străini.

Iar compararea acestor categorii după anii în care au fost depuse cererile arată o reducere masivă a interesului persoanelor fizice pentru brevetarea invenţiilor. În 2021 au fost 226 de cereri înregistrate de români, persoane fizice, cu 65% mai puţin decât în 2011. De fapt, până la izbucnirea pandemiei, persoanele fizice reprezentau grupul care cerea, anual, cele mai multe brevete de invenţii. Însă, odată cu COVID 19, situaţia s-a schimbat. 2020 a fost primul an în care unităţile de cercetare din România şi persoanele fizice au depus un număr egal de cereri de brevet (246), iar 2021 a fost primul an în care unităţile de cercetare au depăşit numărul cererilor depuse de persoane fizice (232 vs. 226 cereri de brevet).

Tot în 2021, OSIM a mai primit 140 de cereri de brevet depuse de către companii şi 177 de cereri transmise de universităţi. Doar în cazul companiilor numărul de cereri de brevet depuse în 2021 au fost mai mare decât cu zece ani înainte (plus 1).

Cum arată clasamentul universităţilor

În ultimul deceniu, Universitatea ”Ştefan cel Mare” din Suceava a depus 360 de cereri de brevetare a invenţiilor, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi a înregistrat 267 de cereri, iar pe locul al treilea în topul universităţilor cele mai active în ce priveşte invenţiile a fost Universitatea Politehnică Bucureşti (232 de cereri).

Pandemia a afectat însă şi activitatea universităţilor. Dintr-un total de 40 de universităţi din ţară, care au depus 2.049 de cereri de brevet de invenţie în deceniul 2011 - 2021, doar 28 unităţi de învăţământ superior au făcut cereri în primul an de pandemie, şi doar 15 în anul 2021, când Regiunea Nord-Est a fost campioană: din totalul de cereri, 35% (adică 57 de cereri) au fost depuse de universităţi din Iaşi şi Suceava.

Lider al clasamentului după numărul de cereri, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, afişează vizibil pe pagina sa web faptul că “USV conduce topul universităţilor din România cu 16 brevete de invenţii acordate şi eliberate de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci în anul 2019. Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava este acreditată cu Grad de încredere ridicat de către ARACIS, având şi statutul de Unitate Naţională de Cercetare şi Dezvoltare oferit de ANCS”.

Pandemia a urcat universităţile în top

Pandemia a scuturat podiumul universităţilor care au primit brevetele de invenţie cerute. Din totalul de 376 de brevete care au fost acordate în 2021, 76 au aparţinut universităţilor. Universitatea Tehnică din Iaşi a fost pe locul al doilea, cu 11 brevete acordate, după Politehnica din Bucureşti (16 brevete), iar universitatea suceveană a ajuns pe locul al patrulea, la egalitate cu Universitatea Tehnică din Cluj Napoca (câte opt brevete fiecare).

La Iaşi, Universitatea Tehnică se detaşează de celelalte universităţi, în ce priveşte numărul de cereri de brevete de invenţie. Între 2011-2021, Universitatea Gheorghe Asachi a semnat 80% din cererile de brevet de invenţie lansate de universităţile ieşene către OSIM. Universitatea “Al.I. Cuza” a trimis 13% dintre cereri, USV (Agronomia) - 4%, iar UMF - 3%.

De altfel, în 2021 Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi a fost singura universitate din judeţul Iaşi care a obţinut înregistrarea unor brevete (11, din 32 de cereri depuse). UMF înregistrase trei invenţii în primul an de pandemie şi niciunul în 2021, iar Universitatea Al. I. Cuza nu a primit niciun brevet de la OSIM în 2020-2021.

Ce relevanţă ar avea topul?

“Numărul de brevete de invenţie solicitate şi acordate într-o ţară, oraş, universitate sau altă entitate poate fi utilizat ca un indiciu al nivelului de activitate şi competitivitate în domeniul inovaţiei şi tehnologiei. Un număr mare de brevete solicitate şi acordate sugerează că există o mare activitate de cercetare şi dezvoltare în acel domeniu, în timp ce un număr mic de brevete poate indica o activitate scăzută sau un mediu concurenţial slab. În general, numărul brevetelor acordate sau cerute este folosit ca indicator economic pentru a evalua competitivitatea unei ţări sau regiuni, în tehnologie şi inovaţie”, explică inteligenţa artificială, prin “roboţelul” Chat GPT. O explicaţie absolut plauzibilă.