Caută 
4 MIN
La cumpărăturile făcute recent într-un supermarket din Iași, piatra de încercare a fost standul cu cartofi. Prețul ușor scăzut față de cel normal a făcut ca unul dintre cumpărători să acapareze lăzile cu cartofi, în timp ce își umplea, sacoșă după sacoșă, fără să ia aminte la coada formată în spatele lui. Am renunțat la cartofi, dar mi-a rămas agățată în minte întrebarea „de ce ar cumpăra cineva atât de mulți cartofi, când îi găsești pe toate drumurile”. Datele Institutului Național de Statistică mi-au oferit un răspuns: în timp ce România prețul mediu pentru un kilogram de cartofi de toamnă a fost de 3,71 lei, la Iași era de 5 lei/kg. Un preț mai mare chiar decât cel perceput în luna iunie în Cluj-Napoca sau în București.
Cartofii sunt mai scumpi la Iași
Pentru fiecare kilogram de cartofi de toamnă, ieșenii au plătit cu 50 de bani mai mult decât clujenii și cu 25 de bani mai mult decât bucureștenii. Iar comparat cu restul țării, diferența a fost de 1,29 lei. Trebuie să precizez însă că datele Institutului Național de Statistică se referă la prețurile medii ale produselor vândute în piețele agroalimentare.
Dintr-o listă cu 31 de astfel de produse, 20 erau mai ieftine la Iași decât e prețul lor mediu la nivelul țării. Însă dacă ar trebui să apreciem cu adevărat un anumit produs, vândut aici cu un preț mult mai mic decât în restul țării, atunci acela ar trebui să fie brânza din lapte de oaie. În timp ce la Iași se vindea cu 32 de lei/kg, prețul mediu în piețele din România a fost în iunie de 43 de lei/kg, iar în Municipiul București era de 51,33 lei. La Cluj Napoca, același tip de produs costa cu 7,25 lei/kg mai mult decât la Iași.
În schimb, telemeaua din lapte de vacă a fost cu 15 lei/km mai scumpă la Cluj Napoca decât în Municipiul Iași, unde prețul mediu a fost, potrivit datelor INS, de 23 lei/kg.
La usturoi, Iașul plătește mai puțin
Iar dacă vreodată vi s-a părut că usturoiul are un preț cam usturoiat, nu vă contrazice nimeni. Doar că se poate și mai rău. Un kg de usturoi uscat costa la Iași în iunie 13,50 lei, în București se vindea cu 18,35 lei/km, în timp ce în România prețul mediu era de 21,13 lei/kg. Iar la Cluj costa de peste două ori mai mult decât la Iași: 30 lei/kg.
La fel, mierea de albine, cireșele și caisele au fost la iași mai ieftine cu până la cinci lei față de restul țării, iar pentru tomatele de câmp, clujenii pot fi invidioși – în timp ce la iași prețul mediu pe kilogram a fost de 5,75 lei, în Cluj-Napoca s-au vândut cu 12 lei/kg.
Asta nu înseamnă însă că ieșenii nu au motive să se plângă de prețuri. Cartofii au fost mai scumpi, așa cum spuneam la început, dar nu au fost singurele produse în care prețurile din Iași le-au depășit chiar și pe cele din Cluj-Napoca. Oul de găină s-a vândut la Iași cu un preț mediu de 1,5 lei, în timp ce la Cluj Napoca a costat 1,4 lei, iar prețul mediu în România a fost de 1,33 lei. Păstârnacul i-a costat mai mult pe ieșeni (14,25 lei/kg, față de 10,23 lei/kg prețul mediu în România), sfecla roșie, varza albă, păstăile, salata verde, țelina, ridichile, morcovii au fost mai scumpe la Iași decât prețul lor mediu stabilit la nivelul țării.
Raportul prețuri – salarii este în favoarea Iașului
Bucureștenii, cu un salariu mediu net de 6.428 de lei încasat în luna mai, au putut face cumpărăturile la prețuri comparabile cu cele din piețele din localități mai mici și cu venituri mai reduse, în timp ce clujenii, cu al doilea cel mai mare salariu mediu net din țară (6.083 lei) au resimțit mai puternic cheltuielile făcute în piețe. În ce îi privește pe ieșeni, salariul lor mediu net nu atinsese în mai nici pragul de 5.000 de lei (era de 4.997 lei), în timp ce salariul mediu net din România era de 5.118 lei.
Practic, bucureștenii plăteau pentru produsele din piețele alimentare cu până la 11% mai mult decât prețul mediu în România, dar primeau salarii medii nete cu 28% mai mari decât salariul mediu. Clujenii plăteau cu 24% mai mult în piețe, în timp ce încasau un salariu mediu net cu aproape 22% mai mare decât media pe țară, iar ieșenii plăteau cu 6% mai puțin în piețe (decât prețul mediu al produselor calculat la nivel național) și primeau un salariu mediu net cu 2,4% mai mare decât salariul mediu net din România.
Dacă ne întoarcem la cumpărăturile din supermarket, cu siguranță nu sunt singura care a observat clienții care combină două legături de verdeață în una, ca să plătească mai puţin. Sau care au desfăcut pungile cu lămâi bio ca să le cântărească la preț de lămâi vrac. E un comportament al disperării sau e o trăsătură a românului care “descurcăreț”?
Publicitate și alte recomandări video
