Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Nu mi-am văzut prietenii de câteva luni și tot încerc să îmi imaginez cum ne vom saluta la reîntâlnire. Pupatul pe ambii obraji a devenit sport extrem. Îmbrățișările sunt periculoase. Strângerile de mână nu fac parte din repertoriul meu, dar până și acest gest este problematic.
Cum se mai salută oamenii zilele astea?
Francezii se salută de obicei cu bisou-uri, unul sau trei pupici rapizi pe obraji. La începutul epidemiei, atunci când guvernul a recomandat măsuri de distanțare socială, peste două treimi dintre francezi spuneau că încă nu au renunțat la acest gest. La finalul lunii martie, procentul celor care încă se salutau în acest fel scăzuse la 6%.
În ultima lună, saluturile prietenești au fost înlocuite de momente semi-stânjenitoare cu gesturi nefirești. Politicienii au popularizat un nou tip de salut masculin — ciocnirea coatelor, o alternativă a unui gest popular în Statele Unite, ciocnirea pumnilor închiși. Wuhan, locul de origine al pandemiei, a devenit și sursa unui salut original, devenit viral pe Internet în luna martie. „Wuhan shake“ presupune încrucișarea picioarelor la nivelul gleznei, un fel de „bate palma“ cu muchia papucilor. Mai degrabă o modă în social media decât un obicei social răspândit, salutul a fost totuși preluat în public și de politicieni precum ministrul Energiei din Rusia sau președintele Tanzaniei.
Renunțarea la gesturile obișnuite de întâmpinare au forțat privirile și spre forme de salut din alte culturi: mâinile împreunate la piept pentru namaste-ul indian, înclinările din culturile asiatice sau chiar obiceiul din filmele cu personaje aristocratice de a simula în aer, cu buzele țuguiate, pupatul pe obraji.
Saluturile inconfortabile din ultima perioadă au determinat ziarul „New York Times“ să se întrebe dacă îmbrățișările vor dispărea sau nu cu totul în lumea post coronavirus. Gesturile fizice de salut sunt atât de vechi și întipărite în obiceiurile oamenilor, încât e greu de închipuit o lume fără ele. În plus, contactul fizic dintre cunoscuți are și alt rol decât un simplu gest de politețe sau recunoaștere reciprocă.
În special pentru cei singuri, îmbrățișările cu prietenii erau una dintre puținele surse de contact uman. O recomandare devenită aproape clișeu sugerează un minim de șapte îmbrățișări pe zi pentru asigurarea bunăstării emoționale. Sugestia este bazată pe studii care au demonstrat că îmbrățișările scad nivelul de stres, cresc nivelul de oxitocină (cunoscută sub numele de „horomnul iubirii“), ba chiar, respectată pe termen lung, are capacitatea să întărească sistemul imunitar. Lipsa acestei surse de contact uman pare să fie unul dintre factorii agravanți pentru cei celor care se luptă cu anxietatea și depresia în perioada de distanțare socială.
Unul dintre cele mai îmbucurătoare articole pe care le-am citit recent a fost un ghid ilustrat privind minimizarea riscului de contaminare din îmbrățișări. Un expert american în domeniul aerosolilor susține că riscurile pot fi foarte scăzute dacă îmbrățișările au loc afară, sunt scurte, ambele persoane poartă mască și nu se ating hainele celuilalt cu masca sau vreo parte a feței. Specialistul subliniază însă că și mai sigur este salutul de la depărtare — fie în gesturi, fie doar din vorbe.
Cuvinte cheie: + salut, viitor, imbratisare
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |