anunturi
grandchef
mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

miercuri, 06.07.2022

Cum va arăta lumea în 2050. 15 motive de îngrijorare

GALERIE
planeta
  • planeta
- +

Până la în anul 2050, vom avea, probabil, maşini care se conduc singure, acces la internet răspândit în cele mai obscure locuri ale Globului şi roboţi inteligenţi care să concureze de la egal la egal cu fiinţa umană. În ciuda acestor evoluţii tehnologice, omenirea a eşuat în a rezolva foarte multe dintre probleme care îi ameninţă viaţa pe Terra. 

 Lumea nu s-a obşnuit încă să folosească alternative la combustibilii fosili, să renunţe la antibiotice şi nu s-a debarasat nici de stereotipurile care se referă la oamenii cu boli mentale. Nu ne-am asigurat oraşele în caz de inundaţie şi nici nu am găsit încă o soluţie pentru alimentarea cu energie în caz de dezastru, scrie Business Insider. Din cauza acestor probleme, cu anul 2050 la doar câteva decenii distanţă, există probleme majore care ne pândesc de după colţ.

1. Numărul oamenilor care locuiesc în oraşe s-ar putea tripla

În anul 1950 doar 750 de milioane de oameni locuiau în zonele urbane. Astăzi, această cifră a explodat la mai mult de patru miliarde, adică peste jumătate din populaţia totală a globului, iar trenul rămâne ascendent. Până la jumătatea secolului, aproximativ 6,3 miliarde de oameni vor locui la oraşe. 

Dincolo de suprapopulare, o explozie a numărui de locuitori ar putea determina accelerarea răspândirii bolilor infecţioase şi a virusurilor, de la banala răceală la tuberculoză. Scăderea resurselor de apă şi salubritatea defectuoasă nu vor face decât să accentueze efectele negative asupra sănătăţii. 

Comparativ cu zonele rurale, oraşele consumă circa trei sferturi din totalul energiei produse la nivel global şi elimină aceeaşi cantitate de dioxid de carbon. Aşadar, o creştere a populaţiei urbane ar pune, de asemenea, presiune pe cererea de energie şi ar genera mai multă poluare, făcând aerul toxic, aşa cum vedem că se întâmplă deja în Beijing de aproape zece ani. 

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) din cauza poluării aerului au murit prematur 3,7 milioane de oameni doar în 2012, iar această situaţie se va agrava odată cu sporirea populaţiei urbane şi a gradului de noxe din aer. 

2. Aerul ar putea deveni toxic, producând boli de plămâni şi deficienţe respiratorii

Până în 2050, numărul deceselor cauzate de poluare va exploda, ajungând la şase milioane în fiecare an, arată un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Această situaţie dramatică se va produce din cauza faptului că încălzirea globală va determina accelerarea reacţiilor chimice care, prin descompunere, produc mulţi poluanţi. 

În India, acolo unde problema atinge cote alarmante, OCDE estimează că la fiecare un milion de oameni, 130 mor prematur din cauza expunerii la noxe. 

3. Mai mult de jumătate din populaţia lumii ar putea rămâne fără acces la apă

În prezent, 1,1 miliarde de oameni nu au acces la resurse de apă. Mai mult, 2,5 miliarde (adică 36% din populaţia planetei) trăiesc în zone în care există un risc crescut al dispariţiei reurselor de apă, acestea fiind regiunile în care este realizat 20% din Produsul Intern Brut global. 

În total, lipsa resurselor suficiente de apă pentru cel puţin o lună în fiecare an îngrijorează deja 2,7 miliarde de oameni (deci 40% din locuitorii Globului), fie pentru că nu au acces la apă curată, fie pentru că nu-şi pot permite asemenea „facilităţi”. 

Până în 2050, însă, acest număr va creşte cu siguranţă. Aproape două miliarde de oameni vor locui în ţări din Nordul Africii sau din Orientul Mijlociu în care lipsa apei va fi o problemă majoră, a anunţat Institutul Internaţional de Management al Apei. În plus, până în 2050, cinci miliarde de oameni din totalul de 9,7 miliarde prognozat pentru acea dată, vor locui în zone cu riscuri serioase în privinţa resurselor de apă. 

Dincolo de lipsa apei potabile, populaţiile vor avea de suferit pentru că în aceste zone nu-şi vor putea iriga pământurile (o ameninţare pentru rezerva de hrană) şi nu vor putea folosi apa în scopuri gospodăreşti, industriale sau de mediu. 

Astăzi, o treime dintre râurile planetei au secat sau sunt în pericol să sece, iar creşterea temperaturilor şi a numărului de oameni de pe Terra vor duce la înrăutăţirea situaţiei. Secarea lacurilor şi râurilor eliberează în aer gaze cu efect de seră, precum metanul sau dioxidul de carbon, exacerbând schimbările climatice. 

De asemenea, din cauza alterării circuitului apei în natură, omenirea va avea de a face cu mai multe secete, iar incendiile de vegetaţie vor fi de două ori mai distructive până în 2050. 

4. Speciile de peşti pe care oamenii le consumă vor dispărea

În prezent, 87% din fondul piscicol al lumii este catalogat drept supraexploatat sau epuizat. Dacă omenirea continuă să pescuiască în acelaşi ritm, majoritatea speciilor de peşti pe care le consumăm astăzi în mod frecvent ar putea să dispară până în 2050, arată un raport realizat în 2010 de departamentul de mediu al Naţiunilor Unite. Pentru a combate această problemă, organismele internaţionale, atât ONU cât şi Comisia Europeană, au încercat să introducă reglementări în privinţa limitelor în care pot fi pescuite anumite specii.  

În acest context, apare şi problema banilor. Între 10 şi 12% din populaţia Globului se bazează pe acvacultură şi pescuit pentru a supravieţui, contribuind cu 129 de miliarde de dolari la exporturile globale, adică jumătate din suma care vine dinspre ţările dezvoltate. Pe scurt, oceanele produc circa trei trilioane de dolari în bunuri în fiecare an. 

5. Milioane de oameni ar putea rămâne fără hrană

Cu fiecare deceniu, creşterea temperaturilor pe planetă determină diminuarea cu 2% a cantităţii de alimente pe care o putem produce. Astfel, în următorii zece ani omenirea va pierde 4,440,000 tone de hrană. 

Pe măsură ce temperaturile cresc, apar mult mai multe probleme. Mai întâi, dăunătorii şi bacteriile patogene se vor extinde către zone mai calde şi mai uscate, unde până acum nu-şi făcuseră simţită prezenţa.

Mai apoi, lanurile de cereale se vor usca în proporţie de 10% până în 2050. Aceasta înseamnă că, odată cu scăderea cantităţii de alimente pe care o punem produce, la rândul ei, cererea va creşte, iar o populaţie în continuă evoluţie va agrava situaţia. Acest scenariu va determina explozia preţului porumbului şi al orezului. 

Lipsa nutriţiei corecte şi echilibrate va afecta mai ales copiii, iar malnutriţia va fi o problemă pentru circa 7,5 milioane de copii din întreaga lume - la nivel moderat sau sever, arată OMS.

6. Pădurile tropicale ar putea dispărea complet 

În fiecare an pierdem suprafeţe imense de pădure tropicală, un loc foarte valoros şi pentru substanţele pe care le dă pentru fabricarea unor medicamente destul de scumpe. Principala cauză este defrişarea, realizată în favoarea construirii de locuinţe şi a agriculturii. În acest ritm, între o treime şi aproape jumătate din pădurile tropicale vor dispărea până în 2050, arată specialiştii în climatologie. 

Odată cu arborii, animalele şi habitatul lor, vor deveni, însă, foarte rare şi sursele în care putem găsi substanţe din care se fabrică medicamentele pentru tratarea cancerului 

7. Bacteriile rezistente la antibiotice ar ucide zece milioane de oameni anual

În zilele noastre, infecţiile imune la medicamentele consacrate omoară 700.000 de oameni anual. Până în 2050, însă, acest număr va creşte de peste zece ori, ajungând la zece milioane de persoane care îşi vor pierde viaţa din această cauză. Problema bacteriilor rezistente la antibiotice a fost exacerbată de modul inresponsabil în care doctorii şi farmaciştii din întreaga lume prescriu pe bandă rulantă astfel de medicamente, dar şi de ideea fermierilor de a folosi antibioticele pentru culturi şi de a le integra în hrana animalelor, chiar dacă acestea nu sunt bolnave. 

Din cauza acestui uz necontrolat, antibioticele au devenit omniprezente, pot fi găsite aproape peste tot, plutind în particulele din apă sau îngropate în solul pe care sunt cultivate plantele. În cazul în care reglementările în privinţa lor nu devin mai dure, vom ajunge să trăim într-o lume în care oamenii mor din cauza unor infecţii care nu mai pot fi tratate. 

8. Bolile se vor răspândi cu rapiditate

O temperatură globală în creştere continuă va mări aria de răspândire a purtătorilor de boli letale, iar oamenii afectaţi vor avea imunitatea din ce în ce mai scăzută. Rezultă astfel boli care fac mai multe victime decât oricând. 

- Malaria: până în 2030 încă 60.000 de oameni vor muri din cauza acestei boli, arată estimările OMS. În ultimii ani, ţânţarii purtători ai Malariei (afecţiune care a ucis 630.000 de persoane anul trecut) au început deja să se instaleze în regiunile montane care au o temperatură mai ridicată, la altitudini mai mari unde, până acum ceva vreme, nu exista pericolul îmbolnăvirii. 

- Febra Dengue şi febra galbenă: ţânţarii care găsesc un mediu propice în zonele calde sunt, de asemenea, purtătorii acestor afecţiuni care, împreună, au dus la moartea a 50.000 de oameni în fiecare an. Pe măsură ce temperaturile cresc, din ce în ce mai multe zone de pe Glob vor deveni arii potrivite pentru dezvoltarea acestor specii periculoase de insecte. Până în 2050, 4,6 miliarde de oameni se vor afla în pericol să contracteze febra Dengue, arată OMS.

Textul integral, pe gandul.info

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Despre cotele de gen

Despre cotele de gen

În principiu, nu ar trebui să ne iluzionăm că introducerea cotelor de gen ar perturba prea mult mecanismele clientelare care continuă să inspire, în România, recrutarea şi promovarea politică.

opinii

Noaptea de Sânziene

Florin CÎNTIC

Noaptea de Sânziene

Într-un răspuns adresat lui Şerban Cioculescu, care criticase Itinerariul său spiritual, Mircea Eliade spunea: „nu scriem un tratat asupra esenţei funcţiunilor spirituale; ci trasăm linii de orientare pe o hartă nelămurită”. Şi noi.

Visez, scriu... (I)

Radu PĂRPĂUȚĂ

Visez, scriu... (I)

Odată cu vârsta caut tot mai abitir lucrurile vechi, trecute şi aflate în derivă. Visez, scriu. Constat tot mai clar chestiunea asta. Mai bine zis, mai evident, mai pregnant, căci clar nu e nicidecum. Ba chiar înceţoşat, ca prin sită. 

Vacanţele muzicale de la Piatra Neamţ (I)

Alex VASILIU

Vacanţele muzicale de la Piatra Neamţ (I)

Însemnările de astăzi pot începe cu o întrebare: este bine că există pe meleagurile româneşti atâtea festivaluri? Răspunsul nu poate fi, în principiu, decât afirmativ. Deşi inflaţia acestor întâmplări (şi în domeniul artistic) poate slăbi interesul publicului, care nu mai percepe la adevăratele dimensiuni semnificaţiile de eveniment, există spaţiu de desfăşurare pentru oricine are idei interesante, originale.

pulspulspuls

Hopa: se conturează un tandem surpriză în politichia mâloasă de Bahlui!

Hopa: se conturează un tandem surpriză în politichia mâloasă de Bahlui!

Vă povesteam noi ieri aicea, stimaţi telespectatori, despre cum au apărut pe piaţa politichiei de Bahlui primele semne ale conturării unui viitor tandem de candidaturi Cejău-Premărie, în persoanele stimabililor Măricel-Mihăiţă. 

Caricatura zilei

Conferința lui Iohannis

Editia PDF

Bancul zilei

Doctorul, panicat de o spargere de teava, suna repede instalatorul: -Hai, te rog, urgent, toata pivnita e inundata din cauza un (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.