Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Cum va arăta oraşul Iaşi peste 50 de ani

GALERIE
plansa PUG (4)plansa PUG (5)plansa PUG (6)plansa PUG
  • plansa PUG (4)
  • plansa PUG (5)
  • plansa PUG (6)
  • plansa PUG
- +

Propunerile ambiţioase ale unui grup de arhitecţi ieşeni de astăzi, care fac Planul Urbanistic General, şi o trimitere la viziunea asupra viitorului oraşului, de acum 60 de ani, a marelui arhitect G.M. Cantacuzino, al cărui nume îl poartă Facultatea de Arhitectură

Peste câteva zile urmează să fie terminat şi propus dezbaterii publice Planul Urbanistic General al Iaşului. Este opera deopotrivă a unei firme din Bucureşti şi a unui grup de arhitecţi ieşeni. Din câte spun specialiştii, Iaşul nu a excelat de-a lungul timpului prin urbanişti deosebiţi, dar a avut câţiva arhitecţi de excepţie. PUG se vrea a fi un fel de reper de căpătâi al organizării urbanistice a unui oraş. Unii îi spun Biblia arhitecturii urbane. Ca în multe alte domenii însă, părerile privind rostul planului sunt împărţite. Unii sunt de părere că un asemenea cadru trebuie să conţină doar prevederi foarte generale, de genul categoriilor de folosinţă pentru orice teren în parte şi regimul construcţiilor, fără a intra în detalii. Alţii sunt adepţii amănuntelor şi merg până acolo încât spun că planul trebuie să conţină inclusiv proiecte investiţionale de perspectivă, de genul traversărilor sub şi supraterane, sensurilor giratorii etc. În fine, alţii spun că un PUG nici nu-şi are utilitatea, că este o frână în calea dezvoltării urbane prin prevederi greu de schimbat, dar care devin anacronice chiar de la aprobare. Mucaliţii observă, nu fără oarecare dreptate, că la noi PUG-urile se aprobă greu, iar odată adoptate declanşează nenumărate lupte şi iniţiative perverse, toate urmărind să-i încalce prevederile.

Noul PUG, aşa cum au lăsat să se întrevadă arhitecţii ieşeni care lucrează la acesta, atacă frontal câteva probleme, pe de o parte actuale, pe de altă parte lăsate moştenire de sistematizările comuniste sau de schiţele urbane anterioare. Am văzut în prezentările lor atât detalii cât şi perspective pe zone foarte provocatoare. Pietonalul Ştefan cel Mare, de exemplu, marea provocarea a actualei administraţii de la Palatul Roznovanu, lăsa în suspensie problema traficului nord-sud în oraş, din Copou în Podu Roş, dar şi pe cel periferic pietonalului. Ori asta era o problemă majoră. Nu poţi face pietonal fără circulaţie periferică. Ar fi ca acea construcţie uriaşă din Spania, prezentată recent la TV (http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/incredibil-spaniolii-au-construit-un-zgarie-nori-fara-lift--18871.html), un zgârâie nori la care nu s-au pus lifturi.

Soluţiile ieşenilor sunt moderne şi îndrăzneţe (vezi câteva planuri în galeria foto de mai sus). Pare că lucrările de amploare din ultima vreme din oraş, care presupun pasarele şi subtraversări, au descătuşat resurse de creativitate. Sigur vor suscita discuţii şi polemici la dezbaterea publică. Îşi au rost subtraversările de pe colonel Langa şi de pe IC Brătianu? Cât de costisitoare va fi şoseaua de pe cornişă? Gândiţi-vă cum ar arăta aceasta, prin spatele bisericii Trei Ierarhi şi ce promontorii deosebite pentru observat oraşul s-ar putea face de acolo. Joncţiunea acesteia cu strada Palat ar rezolva traficul pe direcţia Nord – Sud. Dar de ce a fost preferată această variantă şi nu cea a străzii de mai jos, str. Uzinei? Care stradă pare a fi totuşi revitalizată printr-un sens giratoriu care ar da, în sfârşit, un rost podului peste Bahlui făcut în dreptul Piramidei lui Dubeţ? Vă daţi seama că acest pod lat cât un bulevard este, de aproape 20 de ani, mai mult pietonal decât rutier?

Propunerile arhitecţilor par a fi obsedate de dificultăţile actuale din trafic. Trecerea subterană din capătul străzii Anastasie Panu evacueză din percepţia publică spectrul pasarelei din Tătăraşi, o idee născută moartă încă din perioada interbelică. În felul acesta deblochează restricţiile de construcţie din zona Pădurii şi Baş Ceauş. Pasarela supraterană de peste strada Arcu va lega Copoul de Gară, altele vor descongestiona traficul în intersecţii precum Bucşinescu, Târgu Cucului sau intersecţiile principale ale şoselelor de pe splaiurile Bahluiului.

Sunt unii care spun că PUG-ul are excese, că populaţia Iaşului este în descreştere şi că întreaga circulaţie poate fi reglementată prin eficientizarea semnalisticii rutiere, nu prin asemenea investiţii. Alţii sunt de părere că propunerile nu ţin cont de puterea financiară a oraşului şi că vor avea soarta pomenitei pasarele din Tătăraşi, la care s-a renunţat după mai bine de 70 de ani de încercări zadarnice de a o construi. Nu sunt un specialist, dar cred că, chiar şi dacă ar fi numai un exerciţiu de creativitate, această dezbatere publică nu trebuie ratată de nimeni interesat de soarta oraşului.

În final, vă propun un exerciţiu de imaginaţie. Închipuiţi-vă că toate blocurile mai înalte de două etaje din Iaşi ar fi fost construite de la Universitate în sus. Oraşul nou, cel cu construcţii înalte, să fi fost pe platoul nordic, din Copou, eventual Şorogari. Iar toată valea şi lunca Bahluiului, inclusiv Nicolina şi Alexandru, să fi fost alcătuite din case şi spaţii verzi, străjuite de dealurile pe care ar fi tronat mănăstirile Galata şi Cetăţuia. Toate văile şi denivelările care crează perspective să fi putut fi admirate de pe cornişa unde acum arhitecţii propun şoseaua care va prelua traficul de pe pietonal. Aspectul hermafrodit al oraşului, dat de volumele blocurilor care umplu valea Bahluiului, să nu fi fost. Cumva aceasta a fost, şi sper să nu greşesc prea mult, ideea de dezvoltare a Iaşului susţinută în anii ‘50 de G.M. Cantacuzino, unul dintre cei mai mari arhitecţi care au scris despre Iaşi (vezi “Introducere la opera lui Vitruviu”, editura Minerva 1993). Nume său este purtat acum de Facultatea de arhitectură din oraş. Nu a fost să fie şi nu se ştie dacă ar fi fost cea mai bună soluţie. În fond el voia un Iaşi mic, de până în 150.000 de persoane, cu profil universitar. Dar ce-ar fi fost dacă?

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri